O rută maritimă periculoasă din estul Libiei către Europa, urmată de mii de migranți, inclusiv de sute de persoane implicate într-un naufragiu fatal miercuri, a înregistrat o creștere a numărului de nave care transportă migranți cu aproape 600% numai în 2023, a declarat comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson pentru POLITICO.
„Ei nu au fost trimiși în UE, au fost trimiși la moarte”, a spus ea.
În ceea ce agenția ONU pentru migrație OIM a numit „una dintre cele mai mari tragedii din Mediterana”, vasul de pescuit supraaglomerat s-a scufundat în timp ce încerca să ajungă în Italia. Aceasta a refuzat ajutorul unei ambarcațiuni a pazei de coastă grecești, au declarat autoritățile elene.
Ambarcațiunea s-a scufundat la doar câteva zile după ce miniștrii de interne din UE au ajuns la un acord pentru a debloca aspecte esențiale ale reformei îndelung contestate a migrației. Cel puțin 79 de persoane au murit în naufragiu, dar o declarație comună a OIM și a Agenției ONU pentru refugiați, UNHCR, a estimat că sunt sute de morți și dispăruți.
Johansson a ocolit o întrebare referitoare la posibilitatea ca Frontex, agenția europeană de pază de frontieră și de coastă, să trimită o operațiune de căutare și salvare în zonă pentru a preveni alte pierderi.
Cine este vinovat de catastrofă?
Frontex a declarat că avionul său a reperat marți ambarcațiunea și a avertizat Grecia și Italia. Șeful său, Hans Leijtens, a zburat în Grecia pentru a „înțelege mai bine ce s-a întâmplat”, a declarat acesta într-un mesaj pe Twitter.
„Căutarea și salvarea sunt, cu siguranță, extrem de importante”, a spus Johansson. Ea a subliniat, totuși, că instituția Comisiei Europene lucrează pentru a seca această rută. Deocamdată, nu există niciun motiv pentru a crede că Roma sau Atena au vreo responsabilitate, a spus Johansson, adăugând că întrebarea a fost ridicată prea devreme pentru a primi un răspuns. „Dar nu am niciun indiciu că statele membre nu au făcut suficient”, a spus ea.
Miniștrii de interne ai UE au ajuns săptămâna trecută la un acord cu privire la două chestiuni cheie privind migrația asupra cărora blocul nu a ajuns la un acord de la valul crizei migrației din 2015. Johansson a numit acordul produsul unui „maraton de doi ani și jumătate”, când a pus pe masă planul de reformă în septembrie 2020. Ea a negat interpretările unor media și politicieni potrivit cărora acordul va facilita externalizarea politicii de migrație a blocului către țările vecine. Ea a susținut că acest lucru „nu face parte din acordul de la Consiliu”.
În timp ce țările UE s-au străduit să deblocheze discuția despre migrație de-a lungul anilor, numărul morților a crescut. Potrivit OIM, din 2014, peste 27.000 de migranți au dispărut în Mediterana. Cel mai recent, în februarie anul trecut, 94 de cadavre de migranți morți au fost găsite în largul coastelor italiene după ce o ambarcațiune care pleca din Turcia s-a răsturnat.
Din ce țări provin victimele?
Mulți dintre solicitanții de azil care folosesc această rută provin din Pakistan și Egipt, a precizat Johansson, ambele țări cu care UE colaborează pentru a găsi căi legale pentru migrația forței de muncă.
Ea a explicat că traficanții de migranți au găsit o nouă modalitate de operare, aducând migranții cu avionul la Benghazi, cel mai mare oraș din estul Libiei, înainte de a-i îmbarca pe bărci de pescuit supraaglomerate.
„Cred că ar trebui să explorăm posibilitatea de a ajunge și la companiile aeriene și să vedem ce se poate face împreună cu ele”, a mai spus ea pentru POLITICO.
Potrivit lui Johansson, este esențial să împiedicăm alți migranți să urmeze această cale și să deschidem alte căi legale pentru ca aceștia să ajungă în UE.
„De fiecare dată când vezi că se întâmplă acest lucru, bineînțeles că te doare inima”, a adăugat Johansson.
Și, deși a fost emoționată de incidentul teribil din ziua precedentă, ea a abordat sarcina care o așteaptă.
„Prima mea prioritate este întotdeauna să salvez vieți”, a spus ea.
