Președintele Volodimir Zelenski este ferm convins că viitorul țării sale este în UE, dar se află la momentul de față sub o presiune foarte mare în ceea ce privește domeniul justiției prin reformele Curții Constituționale. Chiar dacă rușii îți invadează țara, asta nu ar fi o scuză să continui eliminarea corupției și reformarea sistemului judiciar în conformitate cu criteriile de convergență ale UE.
Având în vedere că UE urmează să emită rapoarte privind progresele înregistrate de Kiev în martie și apoi în octombrie, pașii Ucrainei în ceea ce privește statul de drept sunt mai rapizi decât se aștepta cineva. Chiar și așa, este un caz clasic „de doi pași înainte și unul înapoi”.
Pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a declarat că „viitorul țării sale se află în UE”, este vital să mențină ritmul, când știe că aderarea Kievului se confruntă cu rezistență din partea membrilor tradiționali ai UE, ale căror puteri ar fi diluate de un nou membru. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat în mai că Kievul se află „cel mai probabil la zeci de ani” distanță de aderarea la UE, iar țările vest-europene își exprimă constant îngrijorarea cu privire la insecuritate, corupție și costul reconstrucției unei națiuni distruse de război.
În acest context, Ucraina se mișcă acum surprinzător de repede. Numirea unui nou procuror-șef a dat un impuls luptei împotriva corupției, multe cazuri de profil înalt ducând în cele din urmă la condamnări. De asemenea, Parlamentul ucrainean a lichidat Tribunalul administrativ districtual din Kiev, cunoscut ca fiind cel mai corupt tribunal din Ucraina. Cu toate acestea, în schimb, există acum o îngrijorare din ce în ce mai mare în ceea ce privește Curtea Constituțională, cu controlul juridic suprem, care poate anula deciziile Guvernului. O nouă reformă amenință să permită apariția de interferențe politice într-un organism care ar urma să filtreze candidații la funcția de judecător. Acest lucru ar putea ridica un obstacol major în calea aspirațiilor europene ale Ucrainei. Atât Comisia Europeană, cât și Comisia de la Veneția, un organism consultativ al Consiliului Europei privind dreptul constituțional, au tras deja un semnal de alarmă.
Urmele corupției de la Kiev
După publicarea înregistrărilor de către jurnaliștii de investigație locali, publicul a avut ocazia să afle despre obstrucționarea masivă a justiției și despre mita care înflorește la cel mai înalt nivel. Cu toate acestea, toți judecătorii și funcționarii identificați pe casete neagă până în prezent autenticitatea acestora. Vovk însuși a calificat lichidarea instanței drept „o decizie pripită” a Parlamentului, adoptată sub presiunea „anumitor activiști și grupuri de lobby”. Ambasadoarea britanică Melinda Simmons, în schimb, a calificat-o drept „o zi bună pentru reforma judiciară”.
Rostyslav Kravets, un avocat care apără mulți judecători ucraineni, a declarat că acuzațiile împotriva lui Vovk au fost toate fabricate și a criticat reforma tribunalului ca fiind „susținută de forțe străine”. Într-adevăr, activiștii și partenerii internaționali ai Ucrainei au afirmat în repetate rânduri că experții străini ar trebui să garanteze o concurență transparentă asupra numirilor în sistemul judiciar ucrainean, puternic infiltrat de conexiuni politice, dar, chiar și așa, Kravets a resimțit presiunea internațională.
„Este greșit! Vă puteți imagina cum aș putea veni la Londra pentru a-i ajuta să aleagă judecători?” a spus Kravets. „Europa a încercat să vândă ideea că toți judecătorii din Ucraina sunt infractori, care iau mită. Acest lucru i-a forțat pe mulți să își părăsească posturile sau să se pronunțe în favoarea unor decizii ilegale”.
Un al doilea pas înainte
Al doilea mare avans a venit odată cu numirea lui Oleksandr Klymenko în funcția de procuror-șef anticorupție.
În 2021, faimosul tribunal administrativ districtual din Kiev a blocat numirea fostului detectiv de la biroul anticorupție NABU. Klymenko a devenit celebru pentru că a investigat un caz de mită împotriva unui alt oficial de rang înalt din administrația lui Zelenski: Oleg Tatarov, șeful adjunct al biroului președintelui. Deși Tatarov a fost acuzat de luare de mită, cazul său a fost transferat de sub jurisdicția organismelor independente anticorupție la serviciul de securitate al Ucrainei. La scurt timp după aceea, cazul a murit. Tatarov a promis public că își va dovedi nevinovăția și a declarat că dosarul împotriva sa a fost o vendetă personală a lui Artem Sytnyk, pe atunci șef al NABU.
Abia în luna iulie a acestui an, Klymenko a fost numit noul șef al Parchetului special anticorupție, după aproape doi ani de tergiversări și presiuni enorme din partea partenerilor internaționali. „O infrastructură anticorupție independentă este o componentă importantă a democrației în Ucraina”, a declarat Andriy Yermak, șeful biroului președintelui, într-o declarație privind numirea lui Klymenko, potrivit POLITICO.
De la preluarea mandatului de către Klymenko, mai multe anchete de corupție au fost deblocate, foști înalți oficiali ajungând în tribunale, în centre de detenție preventivă sau plătind amenzi.
Marele pas înapoi
Cu toate acestea, în aceeași zi în care Ucraina a lichidat instanța administrativă, a făcut un pas greșit, unul major, în ceea ce privește reforma Curții Constituționale, care este foarte importantă. La 13 decembrie, Parlamentul ucrainean a votat o lege de reformare a Curții Constituționale, însă organismele de supraveghere au subliniat potențialul de interferență politică în modul în care sunt numiți judecătorii în noul sistem. Noua procedură stabilește un grup consultativ format din trei oficiali guvernamentali și trei experți independenți cu același număr de voturi în timpul selecției judecătorilor. Aceștia ar urma să aleagă candidații prin vot cu majoritate simplă. Decizia grupului nu este, de asemenea, definitivă, ceea ce face posibil ca candidații care nu au trecut de evaluare să candideze în continuare pentru locurile de la Curtea Constituțională.
La 19 decembrie, Comisia de la Veneția a recomandat modificarea noii legi și introducerea unui al șaptelea membru în grupul consultativ pentru a le oferi experților independenți un vot decisiv în timpul selecției. De asemenea, Comisia a recomandat ca deciziile grupului consultativ să devină obligatorii, ceea ce face imposibilă varianta candidaților cu evaluări negative de a deveni judecători ai Curții Constituționale. Cu toate acestea, abia a doua zi, Zelenski, în drum din orașul Bakhmut, aflat pe front, spre Washington, a semnat legea, ignorând recomandarea Comisiei de la Veneția.
„Votul cu majoritate simplă înseamnă că experții independenți vor avea nevoie de voturile celor numiți politic de către Guvern pentru a selecta un candidat în etapa următoare. Cu acest tip de reguli, grupul consultativ nu va putea să impună candidați independenți”, a declarat Zhernakov de la Fundația Dejure.
Reformiștii ucraineni au nevoie de presiune din străinătate
Grupurile societății civile ucrainene au făcut apel la partenerii internaționali să mențină presiunea asupra reformei Curții Constituționale. Zhernakov a susținut că, din cauza invaziei rusești, unii parteneri străini se feresc acum să critice public Kievul pentru a nu face jocul Rusiei sau al criticilor Ucrainei din UE. „Datorită popularității binemeritate a lui Zelenski, partenerii internaționali preferă să nu mai critice Ucraina atât de dur ca înainte, deoarece nu vor să îl submineze în niciun fel în timpul războiului activ. Dar trebuie să existe o linie de demarcare”, a declarat Zhernakov.
La 23 decembrie, Comisia Europeană a intervenit în cele din urmă. Ana Pisonero, purtător de cuvânt, a declarat că Comisia se așteaptă ca autoritățile ucrainene să abordeze pe deplin recomandările Comisiei de la Veneția și că va monitoriza procesul. Vitaliy Shabunin, șeful Centrului de Acțiune Anticorupție, un organism de supraveghere cu sediul la Kiev, a declarat într-o declarație că, dacă nu va fi modificată, noua procedură de selecție va conferi biroului președintelui controlul efectiv asupra Curții Constituționale. Biroul președintelui nu a răspuns la o solicitare de comentarii pentru acest articol.
„Acesta este un risc fantastic. Curtea Constituțională este singura instituție care limitează în prezent puterea politică în țară. Și tocmai pentru că nu este controlată de Guvern, ea poate controla Guvernul”, a declarat Zhernakov.
Ca un semn al importanței Curții Constituționale, aceasta a declanșat o criză în 2020, când a recunoscut anumite părți din legislația ucraineană ca fiind neconstituționale. Decizia respectivă a anulat accesul public la declarația electronică de avere, precum și pedeapsa penală pentru minciunile din declarațiile electronice. Aceste modificări au paralizat practic lupta împotriva corupției în Ucraina, a raportat Agenția Națională pentru Prevenirea Corupției. Decizia instanței a fost criticată de Comisia de la Veneția și condamnată de societatea internațională.
Mai mult de o mie de funcționari au evitat răspunderea pentru minciună în declarații și doar eforturile autorităților și ale publicului au făcut posibilă neutralizarea amenințării la adresa infrastructurii anticorupție. Societatea civilă și partenerii internaționali, cu ajutorul lui Zelenski, au reușit să curețe Curtea Constituțională, precum și alte înalte autorități judiciare. Iar fostul președinte al Curții a fugit în străinătate.
Întrebat de ce Zelenski a semnat acum o lege atât de controversată, Zhernakov a declarat că, deși Guvernul ucrainean a făcut multe pentru a apropia Ucraina de UE, există încă persoane în biroul președintelui care se opun schimbării. „Și în timp ce Zelenskyy este la Bakhmut sau în SUA, ei strecoară lucruri de genul acesta. Pentru că vor să păstreze controlul asupra instituțiilor legislative cheie”, a declarat Zhernakov.
Societatea civilă se pregătește să riposteze, deși acum spațiul pentru critică este limitat din cauza războiului. Zhernakov a spus că riscul este ca Rusia să folosească în mod nedrept criticile precum cea referitoare la Curtea Constituțională pentru a prezenta Ucraina ca o țară nedemocratică și coruptă. „De obicei, propaganda rusă este lipsită de fundament și poate fi respinsă cu o simplă verificare a faptelor. Dar atunci când, în loc de reformele de integrare în UE, autoritățile semnează legi precum cea a Curții Constituționale, ele dau nu doar o armă, ci o mână de ajutor propagandei rusești”, a declarat Zhernakov.