Polonezii afirmă că ucrainenii vor trebui să recunoască crimele care s-au petrecut în urmă cu 79 de ani asupra cetățenilor celei de-a Doua Republici Polone din Volînia, de către naționaliștii ucraineni, mai ales că, potrivit ministrului adjunct al Culturii și Patrimoniului Național, Jarosław Sellin, există o „adevărată ignoranță a cunoașterii” în rândul societății ucrainene cu privire la activitățile Armatei Insurgente Ucrainene (UPA), care se datorează în mare parte politicii istorice ucrainene.
Parlamentul de Varșovia a adoptat și o hotărâre prin care acest masacru împotriva etnicilor polonezi drept „genocid”, întrucât, potrivit estimărilor, aproximativ 100.000 de polonezi au fost masacrați de Armata Insurecțională Ucraineană și alte grupuri înarmate, iar cele mai multe crime au avut loc în vara și toamna anului 1943, în timpul celui De-al Doilea Război Mondial.
„Ei trebuie să recunoască, pentru că acesta este un fapt. Doar un fapt. S-a luat o decizie politică cu privire la purificarea etnică, la asasinarea întregii minorități naționale care a trăit acolo timp de secole și s-a realizat. Acesta este genocidul, îndeplinește toate semnele distinctive ale definiției genocidului, deci nu există nicio discuție aici. Acesta este un fapt istoric. Mai devreme sau mai târziu, ucrainenii vor trebui să recunoască acest lucru”, a mai adaugat el.
Președintele Poloniei a cerut Ucrainei să recunoască masacrul de la Volînia
Pe langă ministrul adjunct al Culturii și Patrimoniului Național, Jarosław Sellin și președintele Andrej Duda a cerut ca Ucraina să-și asume acest fapt care rămâne consemnat în istorie, pe care la denumit „adevărul rușinos” și pe care la făcut cu ocazia comemorează crimele din 1943, la 11 iunie.
Chiar dacă și-a deschis granițele pentru ajutorarea oamenilor din calea nenorocirii care i-a abătut in Ucraina, în cadrul acestei ceremonii, Duda a spus că adevărul despre masacrele din timpul războiului şi alte fapte similare petrecute în Galiţia de Est în 1944-1945 trebuie „spus ferm şi clar” indiferent de orice şi a cerut Kievului să recunoască epurarea etnică a polonezilor de către miliţiile naţionaliste ucrainene.
„Nu a fost vorba şi nu este vorba de răzbunare, de revanşă. Cea mai bună dovadă este perioada prin care trecem acum”, a declarat Duda, făcând referire la cooperarea actuală dintre cele două ţări împotriva Rusiei, potrivit revista22.ro
UPA, considerată eroină pentru unii ucraineni, pentru că a luptat cu sovieticii
Acestă problemă este complicată pentru ucraineni, în condițiile în care unii îî consideră eroi pe cei care au săvârșit acest masacru, pentru că s-au luptat și cu sovieticii și reprezintă, în acelasi timp, simboluri ale luptei crâncene a Kievului față de independența Moscovei.
„Cei despre care ştim că au fost criminali au fost de asemenea eroi pentru Ucraina, în alte perioade şi cu un inamic diferit, şi au murit deseori în mâinile sovieticilor, luptând cu o convingere profundă pentru o Ucraină independentă şi liberă”, a declarat președintele Poloniei, Andrej Duda.
„Glorificarea UPA datorită faptului că această formațiune a luptat până în 1956 împotriva sovieticilor și vor să-și amintească în primul rând și să uite ce a mai făcut dincolo de asta, adică despre asasinarea genocidară a polonezilor” – a precizat și ministrul adjunct polonez al Culturii, Jaroslaw Sellin.
În Polonia, această comemorare se organizează la 11 iunie
„Sărbătoarea este asociată cu aniversarea evenimentelor din 11 și 12 iulie 1943, când UPA a efectuat un atac coordonat asupra locuitorilor polonezi din aproximativ 150 de orașe din districtele Vladimir, Horochiv, Kovel și Lutsk.
„Autorii masacrului de la Volânia au fost Organizația Naționaliștilor Ucraineni – facțiunea lui Stepan Bandera, Armata Insurgentă Ucraineană subordonată acesteia și populația ucraineană care a participat la asasinarea vecinilor polonezi. OUN-UPA a numit acțiunile sale o „acțiune anti-poloneză”. Acest termen a ascuns intenția de a ucide și expulza polonezii”, mai scriu jurnaliștii polonezi, potrivit stiripesurse.ro.
