Europarlamentarul PNȚCD, Cristian Terheș, a avut o reacție dură la adresa politicienilor PSD și PNL. Deputatul european i-a luat în vizor pe demnitarii coaliției de guvernare pe motiv că aceștia au votat o formă modificată a legilor justiției pentru a satisface interesele lui Predoiu respectiv Cazanciuc.
Potrivit lui Terhes, varianta nouă a legilor va permite noi abuzuri în materie de justiție, în sensul că „orice politician, om de afaceri, primar funcționar va putea fi anchetat și condamnat fără a mai beneficia în mod real de dreptul la un „proces echitabil”.
Atlfel spus, în accepțiunea lui Terheș, Deputații și Senatorii reuniți în Comisia Comună și-au dat girul pentru ca „lupta împotriva corupției” să se transforme într-o fabrică de abuzuri, cu dosare penale făcute la comandă, precum în cazul de acum câțiva ani când procurorul DNA Ploiești, Mircea Negulescu zis și „Portocală”, cel care a instrumentat dosarul „Tony Blair”, a pus sechestru pe averea unui renumit om de afaceri în care era vizat și fostul premier al României, Victor Ponta.
Europarlamentarul își argumentează afirmația, dar nu înainte de a explica etapele necesare procesului decizional să ajungă la finalitate. Primul pas a fost desființarea SIIJ (Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție), și „supunerea Curții Constituționale” prin deciziile CJUE( Curtea de Justiție a Uniunii Europene), în urma sesizătilor făcute de judecători.
Principiul subsidiarității motiv de injustiție în România?
Primul argument invocat de Terheș aduce în prim plan o serie de instituții vitale pentru corecta funcționare a Statului printre care CSAT (Consiliul Suprem de Apărare al Țării) și DNA (Direcția Națională Anticorupție). Punctul final al cooperării dintre cele două instituții, spune Terheș, se răsfrângea asupra procesului judiciar în care judecătorii primeau deciziile pe care să le pronunțe în „plicuri galbene”. Potrivit lui Terheș, instituția care a stopat aceste practici ilegale a fost CCR ( Curtea Constituțională a României), instituție care a reușit să readucă ordinea, prin eliminarea „securiștilor” din justiție și înființarea completelor de judecată în mod legal.
Cel de-al doilea argument invocat de Terheș pune în antiteză principiul subsidiarității pe care România s-a angajat să-l repsecte și deciziile emise de CCR. Pe scurt, Terheș, ecvocă situația anului 2019 când „mai multe instanțe din România au sesizat CJUE pentru a decide dacă în temeiul Dreptului Uniunii, pot lăsa neaplicate anumite decizii pronunțate de Curtea Constituțională în perioada 2016-2019”, atunci când majoritatea parlamentară era sub conducerea lui Liviu Dragnea iar guvernarea era asigurată de PSD-ALDE-UDMR.
Liderii acestor grupări politice mai puțin UDMR erau vizați de procurorii DNA pentru abateri grave, de la abuz în serviciu până la trucarea unor licitații (cazul Microsoft).
„Gardianul Constituționalității” se opune degeaba, dreptul european primează în fața celui intern
Decizia CJUE a dat drept de cauză instanțelor de judecată din România, invocând la data de 21 decembrie 2021, art. 325 al. 1 al TFUE ( Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene) „În ceea ce privește obligațiile care decurg din articolul 325 alineatul (1) TFUE, această dispoziție impune statelor membre să combată frauda și orice altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii prin măsuri disuasive și efective”, scrie Terheș pe Facebook.
Deși argumentația lui Terheș continuă cu invocarea unor decizii ale CJUE plină de termeni de specialitate, în cele din urmă acesta concluzionează subliniind faptul că „abuzul in serviciu e fix apa de ploaie in raport de cele de mai sus: trebuie sanctionata TENTATIVA la abuz in serviciu, ceea ce Curtea Constitutionala a decis, foarte just de altfel, ca nu e posibil in dreptul intern.” În linii mari, „rebuie sanctionata nu doar nelegalitatea unor masuri, ci si OPORTUNITATEA acestora (cheltuieli necorespunzatoare), fapte care nu au un impact financiar PRECIS, adica cele care doar ar fi putut avea”.
„În plan european, aceste aberatii pregatesc anularea libertatii si a drepturilor fundamentale in numele „apararii intereselor financiare ale Uniunii” prin metoda catuselor”, este de părere eurodeputatatul PNȚCD.
Cătălin Predoiu: „Dacă aceasta abatere nu va fi abrogata, nu vom intra in Schengen”
Cristian Terheș își exprimă nemulțumirea astfel „Din acest motiv judecatorii aflati sub comanda straina au si sesizat CJUE, pentru ca deciziile CCR ii incurcau foarte tare. Acum e liber la arbitrariu, judecatorii devenind independenti fata de lege si de Constitutie, adica liberi sa se comporte abuziv si arbitrar.
Miza e enorma, intre votul de la Camera Deputatilor, unde situatia a fost salvata macar partial, si votul de la Senat, unde abaterea a fost abrogata cu totul, fiind facute presiuni imense.
Am aflat ca Predoiu si Cazanciuc au fost varfuri de lance ale acestor presiuni, inducandu-le membrilor Comisiei ideea ca, daca aceasta abatere nu va fi abrogata, nu vom intra in Schengen, vom ramane cu MCV si vom pierde miliarde de EURO din PNRR. O aberatie, insa, cu un efect psihologic foarte puternică”.
Ce încearcă să spună eurodeputatul, refererindu-ne strict la caracterul procedural, este că prinicipalul garant al constituționalității legilor a rămas fără putere decizională asupra anumitor chestiuni legale, în urma sesizărilor făcute de judecători, fapt ce a determinat instanțele Uniunii Europene să impună României revizuirea privind formularea deciziilor judecătorești, în lupta pe care țara noastră și asumat-o, combaterea fenomenului anti-corupție și care este un punct important cuprins în MCV (mecanismul de cooperare și verificare).
Revizuirea legilor Justiției condiționează finațarea României din cadrul PNRR
Recent într-un raport efectuat de instituțiile abilitate ale Uniunii Europene, România a înregistrat progrese la acest capitol și urmează ca ridicarea MCV-ului să fie dezbătută la nivel european.
Terheș la finalul argumentației adaugă faptul că președinta ICCJ ( Înalta Curte de Casație și Justițe), dar și CSM (Consiliul Suprem al Magitraturii), s-au opus abrogării respective.
Începând cu 2018 CSAT avea obligația de a trimite rezultatul verificărilor efectuate, oricărei persoane care solicita acest lucru dar care avea acces în justiție, ulterior rezultatul putea fi contestat.
În forma actuală, Comisia de Securitate și apărare a Țării este îndrituită să trimită deznodământul ”verificărilor doar când acesta confirmă calitatea de acoperit al unui judecător sau procuror adică niciodată, că nu se așteaptă nimeni să își descopere singur acoperiții”, mai precizează Cristian Terheș, pe pagina sa de Facebook.
