Premierii reginei Elisabeta a II-a, de-a lungul timpului, au fost 15. Printre aceștia se numără și James Callaghan, unul dintre liderii laburiști.
Regina Elisabeta a II-a a fost cel mai longeviv monarh al Marii Britanii. Aceasta a cultivat cu delicatețe o multitudine de relații politice în țară și în străinătate. Ea a reușit să rămână întotdeauna imparțială pe parcursul deceniilor de domnie. De asemenea, a avut legături cu zeci de lideri mondiali și alți monarhi.
În calitate de șef de stat, Majestatea Sa a avut 15 premieri: de la conservatorii Anthony Eden și Theresa May la laburiștii James Callaghan și Tony Blair.
„Povestea relațiilor sale cu (cei) care i-au fost prim-miniștri este esențială pentru sensul domniei sale”, a scris jurnalistul Andrew Marr în biografia sa regală din 2011, denumită „The Diamond Queen”.
James Callaghan, cel de-al doilea laburist dintre premierii reginei Elisabeta a II-a
Cel de-al doilea laburist dintre premierii reginei Elisabeta a II-a cu care se înțelegea extrem de bine Majestatea Sa era James Callaghan. Acesta a fost membru al Marinei Regale, ceea ce i-a atras un mare respect din partea Majestății Sale. Cu toate că era un bărbat de o statură impozantă, acesta era denumit „Sunny Jim”. Relația celor doi era una extrem de apropiată. Se spune că la un moment dat, în timp ce se plimbau pe teritoriul Palatului Buckingham, Regina i-a prin o floare la butonieră.
„Unul dintre lucrurile grozave la ea este că întotdeauna pare capabilă să vadă partea amuzantă a vieții. Toate conversațiile au fost foarte plăcute”, ar fi spus acesta.
De asemenea, el a găsit-o pe Regina ca fiind o bună ascultătoare. Conversațiile lor se întindeau pe mai multe arii, „ar putea călători priunde pe o gamă largă de subiecte sociale, precum și politice și internaționale”, a transmis acesta.
Relațiile Reginei cu premierii săi erau de amabilitate, nu de prietenie
Cei doi se bucurau de o relație extrem de relaxată. Premierii reginei Elisabeta a II-a și Majestatea Sa au avut o legătură prin care „ceea ce se obține este amabilitate, nu prietenie”, conform lui Collaghan.
Callaghan a prezidat începând cu anul 1976 o perioadă extrem de grea din cauza grevelor naționale, perioadă ce s-a încheiat cu „Iarna nemulțumirilor”. Mandatul acestuia a fost de doar trei ani, însă în acele momente, Marea Britanie a fost într-o stare de agitație, deoarece muncitorii au intrat în grevă, ceea ce a dus în cele din urmă la căderea guvernului laburist.
Cabinetul lui James Callaghan a marcat Jubileul de Argint al Reginei oferindu-i acesteia o cafetieră de argint. În momentul în care a primit cadoul, Majestatea Sa s-a arătat extrem de încântată și a spus: „Oh! Mă bucur că nu ați repetat cadoul făcut de (fostul prim-ministru) domnul Disraeli reginei Victoria. El i-a dăruit un tablou cu el însuși”.
Callaghan a făcut trimitere la mai multe evenimente care s-au produs în vara Jubileului de Argint al reginei: de la conferințe cu șefii de guvern ai Commonwealth-ului, ai puterilor NATO și un summit poe Downing Street cu membrii G7.
„Regina, pe lângă alte îndatoriri grele a acceptat, de asemenea, să îi distreze pe cei care au participat la această succesiune rapidă de reuniuni. Ea părea să se bucure de procesiunea constantă de vizitatori și niciodată nu am văzut-o mai puțin spumoasă și plină de viață la numeroasele sale angajamente publice.”, a spus acesta.
