Președinta Taiwanului, Tsai Ing-wen, a declarat luni că „nu există loc pentru compromisuri” în ceea ce privește suveranitatea insulei autoguvernate, dar că este dispusă să colaboreze cu China pentru a găsi „modalități reciproc acceptabile” de a menține pacea în strâmtoarea Taiwan.
„Consensul poporului taiwanez este de a ne apăra suveranitatea și modul nostru de viață liber și democratic. Nu există loc pentru compromisuri în această privință”, a declarat Tsai într-un discurs în cadrul celebrării Zilei Naționale a Taiwanului, rostit în contextul în care tensiunile dintre Taipei și Beijing au atins cel mai înalt nivel din ultimele decenii, relatează CNN.
Taiwanul, o țară cu 23 de milioane de locuitori, se află la mai puțin de 177 de kilometri de coasta Chinei. Timp de peste 70 de ani, cele două părți au fost guvernate separat, dar acest lucru nu a împiedicat Partidul Comunist Chinez, aflat la putere, să revendice insula ca fiind a sa, chiar dacă nu a controlat-o niciodată.
Taiwan dorește rezolvarea pașnică a tensiunilor
Liderul chinez Xi Jinping a declarat că „reunificarea” dintre China și Taiwan este inevitabilă și a refuzat să excludă utilizarea forței, dar în discursul său de luni, Tsai i-a îndemnat pe liderii chinezi să nu meargă pe această cale.
„Fac apel la autoritățile de la Beijing că recurgerea la război nu trebuie să fie o opțiune pentru relațiile dintre cele două maluri ale strâmtorii”, a spus Tsai. „Doar respectând insistența poporului taiwanez asupra suveranității, libertății și democrației putem relua interacțiunile pozitive peste strâmtoarea Taiwan”.
În urma vizitei președintelui Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi, în Taiwan, la începutul lunii august, China a intensificat tacticile de presiune militară asupra insulei, trimițând avioane de vânătoare peste linia mediană a Strâmtorii Taiwan, corpul de apă care separă Taiwanul de China.
Timp de zeci de ani, linia mediană a servit drept linie de demarcație informală între cele două, incursiunile militare peste ea fiind rare. Săptămâna trecută, ministrul taiwanez al apărării a avertizat că avioanele de luptă sau dronele chinezești care pătrund în spațiul aerian teritorial al Taiwanului – definit ca fiind la 12 mile marine (22,2 kilometri) de țărmul insulei – vor fi considerate un „prim atac”, în timp ce Taipei încearcă să își intensifice apărarea ca răspuns la presiunea militară a Beijingului.
Tsai a declarat în discursul său de luni că Taiwanul este un „simbol important” al democrației în lume și că poporul său este hotărât să apere insula. „Comunitatea internațională este foarte clară că apărarea securității Taiwanului este egală cu apărarea stabilității regionale și a valorilor democratice. Dacă libertățile democratice din Taiwan sunt distruse, va fi un regres major pentru democrațiile din întreaga lume”, a spus ea.
Ea a reiterat faptul că Taiwanul a consolidat conștiința apărării naționale, precum și achiziționarea și creșterea producției de arme de precizie pentru a spori capacitățile de război asimetric – un termen pentru strategiile militare de contracarare a unor armate mai puternice.
Taiwan și-a sărbătorit ziua națională
Ceremonia din capitala Taiwanului, Taipei, a marcat luni 111 ani de la începutul revoluției din China continentală, care a dus în cele din urmă la prăbușirea sistemului imperial vechi de 2.200 de ani și la înființarea Republicii Chineze.
Republica Populară Chineză a condus China continentală până la înfrângerea în fața comuniștilor la sfârșitul războiului civil din 1949, când s-a retras în Taiwan. La festivitățile de luni au participat invitați internaționali, printre care și președintele din Palau – una dintre cele 14 țări care au relații diplomatice depline cu Taiwanul. De asemenea, a fost prezentă și o membră a Congresului american, Eddie Bernice Johnson, o democrată din Texas.
În timpul festivităților, un elicopter militar a fost văzut plutind pe cerul înnorat al Taipeiului cu un steag național, în timp ce fanfare militare au cântat în fața biroului prezidențial. Analiștii au declarat că Taiwanul se va confrunta probabil cu o presiune tot mai mare din partea Beijingului, după ce liderul chinez Xi este foarte probabil să își prelungească menținerea la putere pentru încă cinci ani în cadrul unei reuniuni a Partidului Comunist programată să înceapă pe 16 octombrie.
„Cele mai mari provocări ar fi cu siguranță presiunea din partea RPC”, a declarat Austin Wang, profesor asistent la Universitatea Nevada din Las Vegas, specializat în politica taiwaneză, referindu-se la Republica Populară Chineză. El a prezis că politicile Beijingului față de Taiwan ar putea deveni „mai instabile și mai imprevizibile”, pe termen mediu.
Taiwanezii sunt pregătiți să lupte pentru țara lor
„Dacă Xi va reuși să găsească o modalitate de a face să coexiste politica sa de zero Covid și performanța economică de bază, această realizare va fi suficient de mare pentru ca Xi și China să aibă răbdare”, a declarat Wang, referindu-se la politica de reținere fără compromisuri a Chinei în ceea ce privește Covid. „Dacă economia din China se prăbușește, Xi și RPC vor pierde legitimitatea; Xi se va îndrepta atunci spre naționalism, care include unificarea Taiwanului”.
Ministerul taiwanez al Apărării a declarat că analizează posibilitatea de a extinde pregătirea militară obligatorie pentru bărbații eligibili, care este de 4 luni la momentul acual, la o perioadă mai lungă, ca răspuns la amenințarea din partea Beijingului.
Lev Nachman, profesor asistent de politică la Universitatea Națională Chengchi din Taiwan, a declarat că guvernul taiwanez ar trebui să continue să implice publicul cu privire la rolul acestuia în apărarea insulei. „Cel mai bun lucru pe care Taiwanul îl poate face este să își construiască apărarea acasă într-un mod care nu este ostentativ sau provocator, ci creează schimbări semnificative care pregătesc mai bine atât armata taiwaneză, cât și societatea civilă pentru un potențial conflict”, a spus el.
