Președintele Argentinei a promis o „terapie de șoc fiscală”. Până acum a provocat numai durere

De când președintele argentinian autointitulat anarho-capitalist, Javier Milei, a lansat terapia de șoc economică în urmă cu cinci luni, pensionara Angélica Galiazzi a luat o decizie care i-a zguduit identitatea argentiniană. A renunțat să mai mănânce carne de vită.

Într-o țară în care consumul de friptură de casă este un mod de viață, carnea de vită devenise prea scumpă pentru pensia ei lunară de 200 de dolari pe lună. La fel și mersul cu autobuzul. Și chiar cumpărarea pastilelor pentru tensiune și colesterol.

Un trai de pe o zi pe alta

„Sunt foarte stresată”, a spus Galiazzi, în vârstă de 82 de ani. Acum ea cumpără felii de carne de porc mai ieftine pe care se chinuie să le păstreze pe parcursul unei săptămâni de mese. „Abia am ce să mănânc cu pensia”.

 

 

O durere economică cauzată de Milei

Revoluția pieței libere pe care Milei a promis-o la preluarea mandatului în decembrie provoacă dureri economice profunde în Argentina. Aproape 60% dintre argentinieni trăiesc în prezent în sărăcie. Asta față de 44% în decembrie, potrivit Universității Catolice. Agențiile guvernamentale au fost închise, ceea ce a costat mii de locuri de muncă.

Activitatea în domeniul construcțiilor s-a prăbușit. Deoarece autoritățile spun că au oprit aproape 90% din lucrările publice. Iar consumul de carne de vită este la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii. Deși oficialii spun că exporturile de carne de vită sunt la cel mai ridicat nivel din 1967 încoace.

Milei spune că revizuirea sa economică este necesară pentru a readuce prosperitatea într-o națiune falimentară, devastată de cea mai mare inflație din lume. Personalitatea sa excentrică și remediile sale șocante au atras un interes profund din partea unor miliardari precum Elon Musk, Peter Thiel și Stanley Druckenmiller, traderul care a declarat pentru CNBC că a cumpărat acțiuni argentiniene cu speranța de a asista la o eventuală redresare economică.

„Pentru prima dată în 150 de ani, creăm condițiile pentru a transforma toate aceste daruri pe care Dumnezeu ni le-a dat într-o promisiune de prosperitate”, a declarat Milei la o conferință recentă.

Milei face schimbări dificile

Schimbările nu aveau să fie niciodată ușoare. Așa cum a avertizat însuși președintele atunci când a pornit o drujbă la mitingurile de campanie pentru a ilustra modul în care va ataca inflația prin reducerea cheltuielilor publice, în mod tradițional generoase, pentru orice. De la subvenții pentru energie la companii de stat ineficiente. Dar guvernul și mulți economiști de aici pariază că ce a fost mai rău a trecut.

Datele privind inflația pentru luna aprilie, așteptate marți, 14 mai, ar trebui să arate o creștere de o singură cifră. În scădere de la o rată lunară de 25% în decembrie. În primul trimestru, guvernul a înregistrat un excedent fiscal, primul în 16 ani. Deoarece a oprit tipărirea necontrolată de bani care alimenta inflația. Acest lucru a dus la stabilizarea monedei peso a țării, aflată în cădere liberă.

Și, deși rezervele băncii centrale sunt încă foarte scăzute, guvernul a acumulat aproximativ 12 miliarde de dolari în ultimele luni, potrivit Institutului de Finanțe Internaționale. „Văd luminița de la capătul tunelului”, a declarat Claudio Loser, un economist argentinian de la Centennial Group, o firmă de consultanță cu sediul la Washington care se concentrează pe piețele emergente.

Mandatul lui Milei

Milei a intrat în funcție anul trecut. În timp ce Argentina se confrunta cu ultima sa criză economică. Incapabil să apeleze la piețele internaționale, guvernul anterior a început să tipărească bani pentru a acoperi deficitul bugetar.

În acest fel a alimentat inflația în timp ce peso-ul a pierdut 90% din valoare. Controalele monetare și ale prețurilor au dus la lipsa acută de produse de bază precum orezul și cafeaua. Iar producătorii de automobile au suspendat producția din cauza lipsei de dolari necesari pentru a importa bunuri.

Economistul înflăcărat, care se descrie ca fiind libertarian, a redus cheltuielile guvernamentale primare cu 40% în primul trimestru al anului 2024. În mare parte prin reducerea transferurilor financiare către provincii, stoparea lucrărilor publice și menținerea salariilor și pensiilor la niveluri constante în loc să le crească odată cu inflația.

Strategia de „lichefiere”

Această tactică, cunoscută aici sub numele de „lichefiere”, devine tot mai dificil de menținut pe măsură ce inflația scade, spun economiștii. De asemenea, îi afectează în special pe cei în vârstă. Ca urmare, guvernul a fost de acord să înceapă acum să crească lunar plățile de pensii pentru a ține mai bine pasul cu inflația.

„Strategia de lichefiere și-a atins limita”, a declarat Hector Torres, cercetător senior la Centrul canadian pentru inovare în guvernarea internațională și fost director executiv la Fondul Monetar Internațional. „Nu este sustenabilă”.

Fără schimbări mai ample pentru a stimula economia, surplusurile fiscale recente ale guvernului vor fi nesustenabile, spun economiștii. Dar Milei nu a reușit încă să obțină o victorie legislativă pentru măsurile care, potrivit economiștilor, sunt cruciale pentru a redresa cu adevărat o economie sufocată de taxe ridicate și reglementări guvernamentale.

Un nou proiect de lege

Milei speră ca Senatul să aprobe în următoarele săptămâni un proiect de lege cu aproximativ 230 de articole. Acesta ar privatiza unele companii de stat, ar relaxa reglementările rigide în domeniul muncii și ar crește veniturile guvernamentale prin restabilirea impozitului pe venit care a fost eliminat anul trecut.

Acest proiect de lege este o versiune redusă a legislației inițiale a guvernului. Care conținea aproximativ 660 de articole. Și care s-a confruntat cu o opoziție dură în Congres, unde Milei are puțin sprijin.

 

Administrația Milei speră că aprobarea proiectului de lege va semnala investitorilor că Milei este capabil să adopte reforme favorabile mediului de afaceri prin colaborarea cu o opoziție pe care a criticat-o mult timp ca fiind o „castă politică”.

„Este vital”, a declarat Malcolm Dorson, manager senior de portofoliu la Global X, un furnizor de fonduri tranzacționate la bursă din New York care are aproximativ 318 milioane de dolari investiți în Argentina. „Ceea ce este testat este capacitatea sa de a negocia și de a forma alianțe cu alte părți”.

Eliminarea controalelor

Orice redresare economică va necesita, de asemenea, în cele din urmă, ridicarea unui sistem complicat de control valutar adoptat de administrația anterioară, de stânga. În timp ce aceste controale descurajează investițiile, autoritățile spun că nu le pot ridica încă. Deoarece nu au rezerve pentru a satisface cererea de dolari.

„Ei știu că, prin eliminarea controalelor, s-ar dezlănțui această imensă cerere reprimată de dolari”, a declarat Sergi Lanau, care urmărește îndeaproape Argentina la Oxford Economics, o firmă de consultanță cu sediul la Londra. „Pur și simplu nu o poate face”.

Oficialii au declarat că au nevoie de încă 15 miliarde de dolari în rezerve pentru a ridica controalele. O parte din aceste fonduri ar putea proveni din viitoarea recoltă de soia a țării. Una dintre cele mai importante surse de venit la export.

Apel către FMI

Dar economiștii spun că Argentina va trebui probabil să se întoarcă la FMI pentru fonduri noi. Ceea ce ar putea fi greu de acceptat după ce a primit un ajutor financiar uriaș în urmă cu câțiva ani. În prezent, Argentina datorează aproximativ 44 de miliarde de dolari către FMI, în urma crizei valutare din 2018.

Milei are încă sprijinul majorității argentinienilor, arată sondajele. Dar încrederea în guvern a început să se erodeze pe măsură ce oamenii se confruntă cu recesiunea.

Carolina Segovia obișnuia să primească alimente pentru restaurantul său cu supe de la Ministerul Dezvoltării Sociale, acum închis, al cărui sediu se afla într-o clădire cu o pictură murală a lui Evita Peron, prima doamnă din anii 1950, ale cărei cheltuieli sociale au definit decenii de politici peroniste.

Acum, Segovia vinde haine folosite pentru a cumpăra alimente. Pentru un tricou, ea poate obține aproximativ 50 de cenți. O jachetă costă în jur de 5 dolari, iar blugii costă 2 dolari. Dacă vinde suficient, își poate cumpăra câteva pungi de cartofi și câteva condimente.

„Dacă înainte era foamete, acum este mai multă”, a spus ea.

 

 

Și susținătorii au obosit

Chiar și unii dintre susținătorii lui Milei sunt din ce în ce mai obosiți. Gabriel Pellizzon, primarul din Los Surgentes, un oraș din inima conservatoare a agriculturii din Córdoba, a declarat că majoritatea oamenilor de acolo încă susțin schimbările lui Milei. Chiar dacă se luptă să plătească facturi mai mari la utilități. Localnicii, a spus el, mănâncă acum burgeri de pui în loc de chiftelele de vită mai scumpe.

Dar el dorește ca guvernul să elimine taxele pe exporturile de soia, o sursă cheie de venituri pentru stat, despre care fermierii spun de mult timp că le înăbușă producția. De asemenea, nu s-ar supăra dacă Milei ar înlesni toate reducerile de cheltuieli.

„Societatea încă îl susține”, a spus Pellizzon. „Dar i-aș spune să se oprească un pic. Pentru că oamenii mor de foame”.

Milei a declarat că măsurile sale vor da roade în curând pentru o țară bogată în agricultură, gaze naturale și minerale precum litiul, informează wsj.com