Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene, a afirmat că instituția nu va aborda o politică de stagnare a creșterii dobânzilor ratelor bancare, în ciuda „recesiunii ușoare” care se manifestă în Europa la momentul actual. Creșterea dobânzii este o practică comună a băncilor centrale pentru a controla inflația.
Declarațiile lui Lagarde vin ca urmare a unor zvonuri apărute în ultimele zile în rândul investitorilor, potrivit cărora Banca Centrală Europeană ar putea înceta să mai crească ratele dobânzilor, pe fondul crizei economice care se arată la nivelul statelor europene.
Președintele Băncii Centrale Europene a declarat joi, în Letonia, că o „recesiune ușoară” în zona euro nu ar fi suficientă pentru a „domoli inflația” de una singură. O recesiune nu a fost încă scenariul său de bază pentru blocul monetar unic format din 19 țări, dar dacă aceasta ar avea loc, nu ar fi suficient ca BCE să o „lase pur și simplu să se desfășoare” pentru a reduce inflația la ținta sa de 2%, potrivit Economedia.
BCE și Fed au majorat din nou rata dobânzilor
Atât Banca Centrală Europeană, cât și cea din Statele Unite au majorat miercuri dobânda principală cu încă 75 de puncte de bază, iar președintele Fed, Jerome Powell, a declarat că lupta împotriva inflației va necesita o creștere a costurilor de împrumut „mai mare decât se aștepta anterior”, ceea ce a determinat investitorii să se aștepte și la alte majorări ale BCE.
De asemenea, Lagarde a susținut că BCE trebuie să fie atentă la acțiunile propuse de Rezerva Federală a SUA, care influențează piețele globale, dar nu se poate limita la a reflecta mișcările de politică ale acesteia, potrivit Reuters.
„Trebuie să fim atenți la potențialele efecte de propagare”, a declarat Lagarde la o conferință la Riga. „Nu suntem la fel și nu putem progresa nici în același ritm (și nici) sub același diagnostic al economiilor noastre”.
Lagarde a recunoscut că BCE a fost „influențată de consecințele” acțiunii Fed prin intermediul piețelor financiare și în special al cursului de schimb al euro, care joi a scăzut în raport cu dolarul american.
BCE a majorat rata dobânzii la depozite de la minus 0,5% la 1,5% în ultimele patru luni și se așteaptă să anunțe o nouă creștere la cel puțin 2% în decembrie pentru a combate inflația, care a atins un nou record în zona euro, de 10,7% în octombrie.
Diferențe de opinie la nivelul BCE
Cu toate acestea, nu toate vocile din interiorul BCE sunt de aceeași părere. Fabio Panetta, membru al comitetului executiv al BCE, a avertizat joi, într-un discurs: „Atunci când ne calibrăm poziția, trebuie să acordăm o atenție deosebită pentru a ne asigura că nu amplificăm riscul unei recesiuni prelungite sau că nu declanșăm dislocări pe piață”.
El a spus că piețele imobiliare rezidențiale și instituțiile financiare nebancare se numără printre domeniile „vulnerabile la fluctuații, cu scăderea prețurilor și creșterea ratelor care se alimentează în creșterea costurilor de refinanțare a datoriilor, mai ales că scăderea veniturilor reale face ca aceste costuri să fie mai puțin accesibile”.
Cu toate acestea, inflația din zona euro a fost mai mare decât în SUA timp de mai multe luni. Piet Haines Christiansen, strategul șef al Danske Bank, a declarat că prețurile mai mari la energie în zona euro înseamnă că BCE va avea probabil „dificultăți mult mai mari decât Fed” în abordarea acestei probleme, relatează Financial Times.
Lagarde a declarat că economia americană are o cerere mult mai puternică și o „piață a muncii extrem de strânsă” în comparație cu zona euro, unde există un șomer la fiecare 0,3 locuri de muncă vacante, spre deosebire de SUA, care are un număr dublu de locuri de muncă vacante față de cel al șomerilor.
Șomajul din zona euro a continuat să scadă în septembrie, coborând pentru prima dată sub 11 milioane de persoane și ducând rata șomajului din regiune la un nou minim de 6,6%, potrivit datelor publicate joi de serviciul de statistică al Comisiei Europene.
Economia zonei euro a fost mai rezistentă decât se aștepta – crescând cu 0,2% între al doilea și al treilea trimestru – în pofida unei crize energetice declanșate de o scădere bruscă a livrărilor de gaz rusesc după invazia Moscovei în Ucraina.
Cu toate acestea, banca centrală a Norvegiei a declarat că există semne de încetinire economică și o potențială atenuare a presiunilor inflaționiste din cauza scăderii prețurilor la energie și la transport de marfă, în timp ce a redus joi ritmul de creștere a ratei dobânzii la 0,25 puncte procentuale – devenind astfel cea mai recentă instituție care a făcut acest lucru după Australia și Canada.
