Relațiile economice bilaterale dintre România și China se dezvoltă constant. În 2023, valoarea schimburilor comerciale dintre cele două țări a depășit, pentru al treilea an consecutiv, valoarea de10 miliarde de dolari. Forumul de afaceri Romania-China provincia Zhejiang, organizat recent de CCIR, consolidează această evoluție și deschide noi oportunități prin dezvoltarea portului Constanța într-un hub internațional.
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a organizat luni, 1 iulie, Forumul de afaceri Romania-China provincia Zhejiang. În cadrul evenimentului, a fost semnat un protocol de schimb de informații comerciale cu reprezentanții provinciei chineze.
Zheijiang este, în prezent, a patra provincie a Chinei, din punct de vedere al dezvoltării economice. „Acum 20 de ani, când în provincie lucra domnul președinte Xi Jinping (acesta a fost guvernatorul provinciei în perioada 2000-2007 n.r.), Zhejiang era pe locul 20 în rândul provinciilor din China. Anul trecut am ajuns pe locul patru din punct de vedere al economiei. PIB-ul provinciei a fost de 1,2 trilioane de dolari.”, a explicat viceguvernatoul provinciei, Xu Wenguang.
Capitala provinciei, Hangzhou, găzduiește sediul central al companiei Alibaba. Totodată, Zhejiang are o populație de 56 de milioane de oameni. Potrivit viceguvernatorului, numărul de întreprinderi din provincie este foarte ridicat. Iar una din 14 persoane este antreprenor. „Zhejiang este cea mai reprezentativă provincie a Chinei de partea de investiții, inovare și cultură. În 2023 cifra de comerț între Zheijiang și România a fost de 2,3 miliarde de dolari.”, a explicat oficialul chinez.
75 de ani de relații bilaterale
Potrivit părții chineze, Forumul de afaceri Romania-China provincia Zhejiang, organizat de CCIR, are menirea de construi o platformă de comunicare bilaterală și dezvoltare între cele două țări.
Un mesaj acentuat și de Excelența Sa dl Han Chunlin, ambasadorul Republicii Populare Chineze în România: „România este o țară mare din Europa Centrală și de Est care face parte din programul Belt and Road. În prezent, comerțul bilateral a depășit pragul de 10 miliarde de dolari, timp de 3 ani consecutivi. Iar Zheijiang a reprezentat aproape o cincime.“
Conform sursei citate, China este cel mai mare partener comercial al României în afara Uniunii Europene. Iar România este al cincilea partener comercial al Chinei în Europa Centrală și de Est. În prima jumătatea anului, volumul schimburilor comerciale bilaterale au fost de 5,24 miliarde de dolari. „În primele cinci luni ale lui 2024, avem o creștere cumulată de 27,3%. Este mai mult decât rata creșterii importurilor Chinei din Uniunea Europeană.“, a subliniat ambasadorul.
Potrivit acestuia, până în prezent, în România s-au înregistrat aproape 14.000 de întreprinderi chineze. Acestea au participat la proiecte în domeniul infrastructurii, energiei verzi, tehnologiei informației, comerțului și serviciilor. „Am contribuit și contribuim pozitiv la dezvoltarea economică și socială a României, la îmbunătățirea traiului de viață. Provincia Zheijiang este un pioner în reforma și deschiderea Chinei. (…) Zhejiang și România au un viitor foarte bun, cu mare potențial în viitor.“, a precizat Excelența Sa Han Chunlin.
Președintele CCIR crede în potențialul portului Constanța
Anul acesta, România și China au sărbătorit împlinirea a 75 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice și 20 de ani de la stabilirea unui parteneriat cuprinzător.
„Atât Camera de Comerț și Industrie a României și camerele de comerț județene sunt implicate în această relație bilaterală de mai bine de 20 de ani. Relațiile noastre au un trend pozitiv. (…) La nivel de 31 martie 2024, aveam 13.697 de firme cu capital chinez în România. Acestea, la rândul lor, aveau 357 de milioane de euro capital subscris. Iar conform BNR, vorbim de 307 milioane de euro investiții directe ale Chinei în România.”, a explicat Mihai Daraban, președintele CCIR.
Potrivit acestuia, în prezent, proiectele de infrastructură reprezintă o șansă pe care țara noastră o poate valorifica. „România în momentul de față este un șantier deschis. Și cred că într-un viitor poate nu chiar îndepărtat acea greutate a traficului care acum este total balansată către portul Rotterdam poate să se mute către zona Mării Negre, către Constanța.”, a declarat Mihai Daraban.
Conform președintelui CCIR, Constanța, prin pregătirea infrastructurii, poate să devină un hub care, prin canalul Dunăre-Marea Neagră, să alimenteze țările fără ieșire la mare din Europa. „Avem premisele creării unui hub în portul Constanța. Mai mult de atât, Constanța este al patrulea port ca mărime din Europa ca suprafață, cu 3.916 hectare. Nu este, din păcate, și al patrulea ca volum de marfă. Dar, încet-încet, prin dezvoltarea infrastructurii care să deservească portul Constanța, cred că vom reuși să debalansăm greutatea care se pune acum pe portul Rotterdam.”, a mai precizat Mihai Daraban.
Președintele CCIR a subliniat în finalul discursului său, deschiderea Camerei de comerț și industrie a României și a camerelor județene din țară pentru dezvoltarea și extinderea parteneriatului cu China.
Diplomația economică primează
Un mesaj reiterat și de către Lucian Rus, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului: „Nu pot decât să laud inițiativa Chinei și a CCIR, pentru faptul că își doresc să intensifice relațiile economice dintre țările noastre. (…) România este una dintre țările cu cea mai mare perspectivă pentru investiții. Este una din țările din Europa cu cea mai mare creștere economică dornică să atragă investiții. Și, mai mult decât atât, este dornică de a face parteneriate cu China și de a găsi soluțiile cele mai bune și cele mai eficiente pentru a pune la masă antreprenorii.”
Secretarul de stat a evidențiat în acest sens importanța diplomației economice. „Pentru că deschide porțile unei colaborări, premisele unor parteneriate puternice și posibilitățile de a dezvolta țările noastre. (…) Evoluția din ultimii ani dovedește că țările noastre au posibilitatea și pot cu adevărat să dezvolte relațiile economice bilaterale.”, a concluzionat Lucian Rus.
