Vești bune privind aderarea României la Schengen, după ce președintele Consiliului European, Charles Michel, a transmis, luni, 27 martie, la București, că trebuie luată o decizie cât mai rapidă privind acest lucru.
„Trebuie să luăm o decizie cât mai rapidă privind aderarea României la spaţiul Schengen”, a transmis Charles Michel, la Palatul Cotroceni, după întâlnirea cu preşedintele României, Klaus Iohannis.
România a îndeplinit obligațiile privind aderarea la Schengen
Înaltul oficial european a transmis că România a îndeplinit deja toate obligațiile pentru aderarea la Schengen, motiv pentru care va fi găsită o soluție posibilă în acest sens.
„Este clar pentru mine că România a îndeplinit toate obligaţiile necesare pentru a adera şi sper că se va găsi o soluţie posibilă şi o să fac tot ce pot eu pentru a obţine această decizie cât mai curând. Este un obiectiv comun al nostru în 2023. O să continuăm să lucrăm împreună. Eu înţeleg această dezamăgire a cetăţenilor. Aş vrea să pot să spun oamenilor din România că există şi sprijin la nivel european ca România să adere la spaţiul Schengen cât mai curând posibil”, a anunțat oficialul european.
Klaus Iohannis spune că nu există o dată concretă
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat luni că nu există nicio asumare concretă a vreunei date din iunie sau din octombrie pentru aderarea României la spaţiul Schengen, precizând că acest proces trebuie să fie finalizat în cursul acestui an.
„Continuă toate negocierile. (…) Nu există nicio asumare concretă a vreunei date din iunie sau din octombrie sau din altă parte, însă ambiţia noastră este să finalizăm acest proces în cursul acestui an, cu succes pentru România, în varianta cea mai bună şi pentru Bulgaria. Nouă ne convine cel mai bine să intrăm împreună în Schengen. Problema este mult mai mult decât o problemă a României sau a Austriei sau a unor funcţionari din Bruxelles, este o problemă a Uniunii Europene să rezolvăm această chestiune. Schengen este o emblemă a UE. Este vorba de libertatea de circulaţie a cetăţenilor europeni şi faptul că pe 8 decembrie nu s-a reuşit un vot este o palmă dată Uniunii Europene şi aspiraţiilor de liberă mişcare a cetăţenilor europeni. Această problemă trebuie rezolvată cu cât mai repede, cu atât mai bine, dacă vrem ca cetăţenii noştri să creadă în continuare că Uniunea Europeană este un spaţiu nu doar al Pieţei Unice, ci şi a libertăţii de mişcare”, a transmis Klaus Iohannis, după întrevederea cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, care se află într-o vizită la Bucureşti, privind aderarea țării noastre la Schengen.
Obiectivul aderării rămâne unul național
Şeful statului a subliniat că pentru România aderarea la Schengen rămâne un obiectiv naţional.
„Suntem toţi foarte implicaţi pentru a ajunge la acest rezultat, eu şi premierul, membrii Guvernului, diplomaţii, Reprezentanţa de la Bruxelles. Este un proces complicat de negociere fiindcă, în mod paradoxal, noi nu trebuie să dovedim că suntem pregătiţi. Toată lumea a acceptat că noi suntem pregătiţi, România este pregătită, îndeplineşte absolut toate condiţiile. Avem, însă, o opoziţie din partea Austriei care nu este legată de România, este legată de migraţie, de felul în care în Europa este tratat spaţiul Schengen şi frontierele Schengen, foarte multe ţări şi-au închis de facto frontierele Schengen. Asta face întreaga negociere foarte complicată, fiindcă noi nu trebuie să dovedim nimic, toată lumea a înţeles că suntem pregătiţi. (…) Noi putem să gestionăm migraţia care ar veni prin zona noastră şi o facem foarte bine, de aceea am negociat cu Comisia Europeană un proiect-pilot la graniţa dintre România şi Serbia pentru a arăta cum se poate gestiona eficient acest proces”, a adăugat Iohannis, potrivit Agerpres.
Preşedintele s-a declarat îngrijorat cu privire la creşterea euroscepticismului în România, arătând că şi eşecul aderării la Schengen este una dintre cauze, pe lângă războiul din Ucraina, criza energetică, inflaţia. La rândul său, preşedintele Consiliului European a pledat pentru explicaţii mai bune date oamenilor, arătând că este posibil ca o dezamăgire să fie legată de faptul că România nu a intrat în spaţiul Schengen.
