Crimeea, peninsula de la Marea Neagră anexată de Rusia în 2014, nu va mai face niciodată parte din Ucraina, a declarat recent Zoran Milanovic. Președintele croat nu este de acord ca Zagrebul să acorde ajutor militar Kievului și acuză Occidentul că folosește standarde duble.
Critic vocal al politicii occidentale în Ucraina, președintele croat Zoran Milanovic a declarat că nu dorește ca țara sa, cel mai nou stat membru al UE, să se confrunte cu ceea ce a numit el consecințe potențial dezastruoase din cauza războiului din Ucraina, care durează de 11 luni. În decembrie, legislatorii croați au respins o propunere ca țara să se alăture unei misiuni a Uniunii Europene în sprijinul armatei ucrainene, reflectând diviziunile profunde dintre președintele Milanovic și premierul Andrej Plenkovic.
Președintele croat consideră că ceea ce face Occidentul în legătură cu Ucraina „este profund imoral, deoarece nu există nicio soluție (la război)”, a declarat Milanovic reporterilor în timpul unei vizite la cazărmile militare din orașul Petrinja, în estul țării, referindu-se la sprijinul militar occidental pentru Kiev.
Va reuși Ucraina să recupereze Crimeea?
Președintele croat Zoran Milanovic a subliniat că sosirea tancurilor germane în Ucraina nu ar face decât să ducă Rusia mai aproape de China. „Este clar că Crimeea nu va mai face niciodată parte din Ucraina”, a adăugat Milanovic.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a promis în repetate rânduri că va restabili dominația ucraineană asupra Crimeei, confiscată și anexată de Rusia în 2014, într-o mișcare nerecunoscută de majoritatea celorlalte țări.
Rusia susține că un referendum organizat după ce forțele rusești au cucerit peninsula a arătat că locuitorii din Crimeea doresc cu adevărat să facă parte din Rusia. Referendumul nu este recunoscut de majoritatea țărilor.
Milanovic acuză Occidentul de standarde duble
Zoran Milanovic a criticat țările occidentale pentru că folosesc standarde duble în politica internațională, spunând că Rusia ar invoca ceea ce el a numit „anexarea Kosovo” de către comunitatea internațională ca scuză pentru a lua părți din Ucraina.
Președintele croat s-a referit la declarația de independență a Kosovo în 2008, după războiul din 1998-1999 în care țările NATO au bombardat rămășițele fostei Republici Socialiste Federative Iugoslavia, reprezentate Serbia și Muntenegru, pentru a proteja Kosovo, zonă cu o populație majoritar albaneză.
„Am recunoscut Kosovo împotriva voinței unui stat (Serbia) căruia îi aparținea Kosovo”, a spus Zoran Milanovic, citat de Jerusalem Post. El mai avertizat că nu pune la îndoială independența Kosovo, ci conceptul de standarde duble occidentale.
Milanovic, care a ocupat anterior poziția de premier din partea Partidului Social-Democrat (SDP) croat, a îmbrățișat o poziție antieuropeană de când a preluat funcția de președinte, aliniindu-și politicile cu cele ale premierului ungar Viktor Orban și ale liderului secesionist sârb bosniac Milorad Dodik.
