Președintele german Frank-Walter Steinmeier a dizolvat vineri camera inferioară a parlamentului, Bundestagul, într-un gest anticipat pe scară largă, care pavează drumul pentru alegerile anticipate din 23 februarie, pe care conservatorii germani par să le câștige.
Această decizie vine după colapsul guvernului de coaliție de centru-stânga al cancelarului Olaf Scholz, în noiembrie, din cauza unor dezacorduri majore pe o serie de probleme, în special în ceea ce privește cheltuielile.
„Mai ales în vremuri dificile ca acestea, stabilitatea necesită un guvern capabil să acționeze și majorități fiabile în parlament,” a declarat Steinmeier la Berlin.
Alegeri anticipate în Germania
Sondajele actuale arată că alianța conservatoare a Germaniei, condusă de candidatul la funcția de cancelar Friedrich Merz, se află cu mult în față în cursă, cu 31% din sprijin. Partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) se află pe locul doi, cu 19%, iar Partidul Social Democrat (SPD) al lui Scholz este pe locul trei, cu 17%.
Merz a condus Uniunea Creștin-Democrată (CDU) către o direcție mult mai conservatoare pe subiecte precum migrația și energia. Dacă el și conservatorii săi vor câștiga alegerile, aceasta ar putea marca cea mai accentuată schimbare spre dreapta a Germaniei din ultimele decenii, deși această schimbare ar putea fi moderată de participarea probabilă a cel puțin unui partid de centru-stânga în viitoarea coaliție.
Decizia lui Steinmeier de a dizolva parlamentul a fost un alt pas într-un proces extrem de bine planificat, care duce la alegerile din februarie, asupra cărora liderii germani au convenit după colapsul coaliției din noiembrie. Acest colaps a dus la un vot de încredere în decembrie, pe care cancelarul, așa cum era de așteptat, l-a pierdut.
Constituția Germaniei, concepută pentru a preveni tulburările politice care au permis ascensiunea naziștilor în timpul Republicii de la Weimar, include o serie de prevederi menite să facă dezintegrarea unui guvern cât mai stabilă și ordonată posibil. Președintele german a fost obligat să aprobe mai întâi cererea lui Scholz de a dizolva parlamentul și de a convoca alegeri anticipate la data stabilită.
Acum, odată ce ultimul pas procedural a fost finalizat, urmează o campanie electorală intensificată și condensată în următoarele săptămâni. Economia șubredă a Germaniei, războiul din Ucraina și migrația sunt probabil subiectele cheie.
Campania a fost deja neobișnuit de aprinsă pentru standardele relativ calme ale politicii germane.
Tensiuni între Merz și Scholz
Friedrich Merz, care conduce cursa pentru a deveni viitorul cancelar, a lansat o serie de atacuri virulente asupra actualului cancelar, Scholz, și asupra SPD-ului său, precum și asupra Verzilor. Scholz a ripostat, numindu-l la un moment dat pe Merz „Mic Fritz.”
Un atac asupra unui târg de Crăciun din Magdeburg, care a ucis cinci persoane și a rănit alte zeci, a amplificat tensiunile, pe măsură ce au apărut dezvăluiri despre o serie de eșecuri evidente în materie de securitate. Atacatorul, suspectat, era un refugiat din Arabia Saudită, despre care autoritățile spun că avea convingeri „islamofobe” și își exprimase în mod deschis intențiile potențial violente în postări online.
Partidul de extremă-dreapta AfD, care acum este pe locul doi în sondaje, a profitat de acest atac pentru a-și întări mesajul anti-imigrație, deși se raportează că atacatorul simpatiza cu partidul și îmbrățișase unele teorii conspiraționiste de extremă-dreapta.
„Vrem ca în sfârșit să se schimbe ceva în țara noastră, ca să putem trăi din nou în siguranță,” a declarat Alice Weidel, candidata AfD la funcția de cancelar, la un miting din Magdeburg după atac.
Înaintea atacului, germanii considerau economia drept cea mai importantă problemă înainte de alegeri, potrivit unui sondaj realizat pentru televiziunea publică, urmată de migrație. Războiul Rusiei în Ucraina era pe locul al patrulea în listă.
Germanii sunt tot mai îngrijorați de economia lor în declin, care este pe cale să se contracte pentru al doilea an consecutiv, pe fondul unui șir constant de vești economice proaste și al unor disponibilizări anunțate, relatează POLITICO.
