Aurul a fost considerat, din cele mai vechi timpuri, o investiție sigură. Evoluțiile actuale arată că percepția nu s-a schimbat – cererea este la cote maxime în contextul actual marcat de impredictibilitate economică și conflicte geopolitice. Ca urmare, prețul aurului continuă să crească. Românii au la dispoziție mai multe soluții de a investi în aur, însă trebuie să fie atenți și la riscurile adiacente.
Săptămâna trecută, prețul aurului a atins cea mai mare valoare înregistrată oficial în țara noastră. Potrivit Băncii Naționale a României (BNR) valoarea înregistrată pe 16 ianuarie 2025 a fost de 420,85 lei per gram. Recordul anterior data cu trei zile înainte și era de 419,94 gramul.
Prețul aurului se menține pe o evoluție crescătoare nu doar în România, ci și la nivel internațional. De exemplu, uncia de aur se tranzacționa săptămâna trecută la 2.708,91 dolari (preț spot). În ultima zi din 2024, valoarea fusese de 2.614,23 de dolari per uncie. Și contractele Futures s-au majorat simțitor, la 2.737,80 dolari pe 16 ianuarie, față de 2.626,20 dolari pe 31 decembrie.
Anul trecut, aurul a fost unul dintre cele mai performante active de investiții la nivel mondial. Prețul lingourilor s-a majorat cu peste 26%, ceea ce a reprezentat cea mai mare creștere consemnată din 2010.
Estimările analiștilor financiari este că tendința de creștere se va menține și în 2025. Nu la același ritm ca anul trecut, dar Goldman Sachs estimează că, până la sfârșitul anului, se va atinge un preț de aproximativ 3.000 de dolari pe uncie.
De ce crește prețul aurului
Răspunsul este simplu – din cauza cererii în creștere. Aceasta vine nu doar din partea clienților persoane fizice, ci mai ales din partea băncilor centrale. Pentru acestea, metalul prețios reprezintă un activ de siguranță important, care le poate asigura protecția împotriva fluctuațiilor generate de turbulențele economice, evoluțiile geopolitice etc. Conform estimărilor Goldman Sachs, anul trecut mai mult de un sfert (29%) din băncile centrale au continuat să facă investiții masive în aur. De exemplu, Banca Națională a Poloniei a cumpărat în octombrie 7,5 tone de aur, potrivit zf.
Logica se aplică și în cazul investitorilor mici, desigur la alt ordin de mărime. Și pentru aceștia aurul reprezintă o plasă de siguranță. Riscul ca prețul aurului să scadă brusc și rapid este unul relativ redus. Ca urmare, investițiile în aur pot fi transformate rapid în lichidități fără pierderi majore. Teoretic, oriunde pentru că aurul reprezintă un capital recunoscut la nivel internațional. În plus, faptul că lingourile de aur se vând în diferite gramaje, care pot porni și de la 2 grame, oferă o accesibilitate crescută. Este adevărat însă că prețul variază și în funcție de gramaj. Lingourile mai mici, de exemplu, sunt mai scumpe decât cele de 100 de grame.
Numeroși investitori cu un portofoliu extins, consideră că metalul prețios le asigură o diversificare a investițiilor și le reduce astfel riscurile.
Cum și de unde se poate achiziționa
Pentru a beneficia de aceste avantaje, o primă condiție esențială este achiziționarea metalului prețios doar din surse sigure. Aceasta reprezintă o primă garanție că aurul de investiții poate fi valorificat rapid. Categoria include lingourile de aur și monede de aur, nu cele cu valoare numismatică. Mulți consideră o investiție și bijuteriile de aur, însă reprezintă o categorie riscantă, a căror valoare poate varia în marje foarte mari.
Pentru a beneficia de garanția dorită, achizițiile trebuie făcute de la comercianți autorizați, care pot oferi certificate ale calității, autenticității și provenienței aurului. Poate fi vorba de firme specializate în comercializarea aurului sau de bănci comerciale. În toate cazurile trebuie verificate o serie de elemente-cheie precum: puritatea aurului, producătorul și certificatul de autenticitate.
În cazul achizițiilor făcute de la casele de amanet, aceste condiții sunt mai greu de verificat. De aceea și riscul cumpărării unor produse neconforme cu specificațiile de vânzare este crescut. În plus, prețul aurului la casele de amanet tinde să fie mai mare din cauza adaosului comercial practica, mai mare decât în cazul comercianților consacrați.
Din aceste motive și în lipsa actelor care să certifice calitatea, provenienta si autenticitatea la revânzare prețul obținut poate fi mai mic.
Care sunt dezavantajele
În primul rând, există un impediment practic – metalul prețios necesită condiții speciale de depozitare. Costul depozitării într-un seif al unei bănci sau al unei alte locații externe poate reduce randamentul investiției.
Principalul minus îl reprezintă însă faptul că aurul, spre deosebire de investițiile în alte active, nu generează venituri. Lingourile nu produc nici dobânzi, nici dividende. Singura valoare se obține din revânzare, dacă aceasta se face la un preț mai mare decât cel de achiziție. Estimările indică o creștere pentru 2025, însă nu reprezintă o garanție sigură. Alte active, precum cele digitale de exemplu, cum sunt criptomonedele, pot asigura randamente mai bune și mai rapide.
Evident însă că totul depinde de apetitul de risc al investitorilor. Aceștia pot opta, de exemplu, pentru achizițiile de Gold ETF (Exchange-Traded Fund) de aur. Acestea reprezintă fonduri tranzacționate pe bursă care urmăresc prețul aurului. Practic, investitorul nu deține metalul fizic, ci acțiuni într-un fond care deține aur. Tranzacțiile se poate realiza astfel mai rapid și mai facil decât în cazul lingourilor sau monedelor.
Oferta nu se rezumă însă doar la ETF-uri, ci include și CFD (Contracts for Difference), instrumente financiare derivate care permit specularea evoluțiilor prețului aurului, sau contracte Futures. Dar cu cât oferta este mai „avansată”, cu atât avantajele arului ca activ stabil tind să dispară. De aceea, cererea de lingouri și monede crește, iar prețul aurului evoluează și el.
