În cel mai recent raport „World Economic Outlook”, dat publicității marți, 10 octombrie, Fondul Monetar Internaţional și-a majorat semnificativ proiecțiile privind creșterea prețurilor de consum din România atât pentru acest an, cât mai ales pentru anul viitor, de la 4% la 11%. Proiecția anterioară pentru creșterea prețurilor de consum din România pentru acest an a fost majorată de la 9,3% la 13,3%.
Aceste cifre reprezintă inflația medie anuală. Potrivit previziunilor FMI pentru rata inflației din România la sfârșitul anului, prețurile de consum ar urma să crească cu 14,7% la sfârșitul acestui an, înainte de a se înjumătăți la 7,7% până la sfârșitul anului 2023.
Previziunile instituției financiare internaționale privind deficitul de cont curent al României au fost, de asemenea, actualizate în creștere. FMI preconizează acum o creștere la 8,4% din PIB, urmată de o scădere modestă la 8% din PIB în 2023, față de o scădere la 6,5% din PIB, așa cum se preconiza în primăvară, unde se prognoza un sold negativ de 7% din PIB în 2022.
Cum arată prognoza BNR
Banca Națională a României a prognozat în această săptămână că, din cauza șocurilor din partea ofertei, rata anuală a inflației va continua să crească spre sfârșitul acestui an, dar într-un ritm mai lent.
„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească spre finele anului curent, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit. Determinante pentru înrăutăţirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflaţiei sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de preţurile gazelor naturale şi energiei electrice”, se arată în comunicatul Băncii Ccentrale din 5 octombrie
Potrivit raportului, cauzele sunt multipe: „Inclusiv în condiţiile modificării caracteristicilor schemei de plafonare a preţurilor la energie electrică – precum şi de preţurile alimentelor, sub influenţa creşterii ample a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor instituite, dar şi al secetei prelungite şi extinse la nivel european din această vară. Impactul acestor factori va fi doar parţial contrabalansat de efecte de bază dezinflaţioniste anticipate a se manifesta în perspectivă apropiată inclusiv pe segmentul combustibililor”, conform Adevărul.
Rata anuală a inflației a scăzut de la 15,05% în iunie la 14,96% în iulie, înainte de a urca la 15,32% în august, ușor peste cifra prognozată, potrivit BNR. Deși aceasta a fost parțial contracarată de reducerea costurilor cu combustibilii (deoarece prețurile la carburanți s-au compensat și prețurile la petrol au scăzut), precum și de efectele de bază legate de evoluția prețurilor la energie, creșterea a fost cauzată aproape în totalitate de continuarea creșterii prețurilor la alimente, în special la LFO.
Potrivit informațiilor furnizate în luna august de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, Banca Națională a României și-a majorat proiecția privind inflația la 13,9% până la sfârșitul acestui an și anticipează că aceasta va ajunge la 7,5% până la sfârșitul anului viitor.
