Anul în curs, 2023, și anul viitor, 2024, nu sunt atât de buni pentru economia Islandei. Cu toate că statul din Europa nu se află pe primele locuri în topul economiilor mondiale, acesta nu este de neglijat, mai ales că resursele sale sunt excepționale.
Creșterea economiei Islandei va încetini la 2,5% în 2023 și la 2,3% în 2024. Consumul privat va slăbi pe măsură ce creșterea salariilor se va tempera, iar economisirea se va încheia. Investițiile în întreprinderi și în locuințe vor scădea, cel mai probabil, deoarece condițiile financiare continuă să se înăsprească. De asemenea, investițiile publice vor înregistra scăderi în 2023, respectiv 2024.
Turismul străin susține economia Islandei
Creșterea exporturilor va rămâne puternică datorită creșterii robuste a turismului străin. Rata șomajului va crește treptat până la aproximativ 4,5%. Inflația globală a atins un vârf de aproximativ 10% la sfârșitul verii anului 2022 și se preconizează că se va diminua pe parcursul perioadei de proiecție.
Moneda naționala a Islandei, Sursa foto: dreamstime.com
La începutul lunii octombrie în 2022, banca centrală a majorat rata dobânzii de politică monetară la 5,75%. Aceasta reprezintă a noua majorare de când a început înăsprirea politicii monetare în mai 2021. Se preconizează că banca va recurge la metode și mai rele pentru a readuce inflația la țintă în timp util.
Consolidarea fiscală planificată pentru 2023-2024 este adecvată pentru a reduce presiunile inflaționiste și a menține spațiul fiscal. Investițiile în diversificarea energetică și în cercetare și dezvoltare ar putea contribui la îmbunătățirea securității energetice și la atingerea obiectivelor guvernului în materie de climă.
Exporturile sunt motorul economiei Islandei
Economia Islandei înregistrează o majorare rapidă, beneficiind de creșterea exporturilor de produse energo-intensive, cum ar fi aluminiul. Acestea au înregistrat o expansiune puternică în ultimele câteva luni.
De asemenea, turismul străin își revine rapid după prăbușirea provocată de pandemie. Consumul gospodăriilor rămâne puternic datorită creșterii continue a salariilor și a economisirii. De menționat în acest caz este faptul că veniturile reale ale cetățenilor au început să scadă ca urmare a inflației ridicate.
Investițiile întreprinderilor stagnează pe măsură ce încrederea scade și condițiile financiare se înăspresc. Piața forței de muncă rămâne tensionată, iar deficitul de forță de muncă a devenit mai evident. Aproximativ 2.500 de refugiați ucraineni, care reprezintă un nivel de 0,7% din populație, și-au găsit adăpost în Islanda, având acces imediat la piața muncii.
Politicile fiscale și monetare se înăspresc
Politica monetară continuă să se înrăutățească. La începutul lunii octombrie, banca centrală a majorat rata dobânzii cu 25 de puncte de bază, ajungând la 5,75%. De asemenea, aceasta este cea de-a noua majorare de la începutul ciclului, din luna mai a anului 2021.
Inflația prețurilor de consum a atins un vârf de aproximativ 10% la sfârșitul verii și este în scădere, pe măsură ce prețurile locuințelor, alimentelor și mărfurilor se temperează. De asemenea, așteptările privind inflația se diminuează.
Din primăvara anului 2022, coroana islandeză s-a depreciat cu aproape 10% în raport cu dolarul american, dar nu s-a mișcat aproape deloc în raport cu euro. Se preconizează că banca centrală va majora în continuare ratele dobânzilor până la aproximativ 6,25% în 2023, pentru a readuce inflația la nivelul țintă.
Coroane islandeze, Sursa foto: dreamstime.com
Politica fiscală s-a înăsprit deja și se preconizează că va continua cu această tendință: cu aproximativ 3% din PIB în 2023 și cu 0,6% din PIB în 2024. Această măsură este adecvată pentru a contracara presiunile inflaționiste și pentru a crea un spațiu fiscal post-pandemic, deși se preconizează o încetinire semnificativă a creșterii economiei Islandei. Se preconizează că datoria publică brută va crește de la aproximativ 78% din PIB în 2022 la aproximativ 81% în 2024, reflectând deficitele fiscale persistente.
Economia Islandei va încetini considerabil
Se preconizează faptul că majorarea economiei Islandei se va situa la nivelul de 2,5% în 2023 și 2,3% în 2024. Consumul gospodăriilor va încetini pe măsură ce salariile reale vor continua să scadă.
Înăsprirea condițiilor financiare și creșterea incertitudinii au o mare presiune asupra investițiilor întreprinderilor. Sectoarele și serviciile mari consumatoare de energie vor impulsiona creșterea exporturilor. Investițiile în locuințe se vor redresa în 2023, pe măsură ce se va realiza cererea reținută din 2022. Totuși, acest tip de investiții se vor diminua în 2024, pe măsură ce ratele mai mari ale dobânzilor vor fi resimțite, având în vedere ponderea mărită a creditelor ipotecare cu dobândă variabilă.
Investițiile publice vor fi reduse, așa cum a planificat guvernul. Rata șomajului va crește la aproximativ 4,5%. Inflația va decelera ca urmare a înăspririi politicii, deși se preconizează că va rămâne peste țintă la sfârșitul perioadei de proiecție. Dimensiunea redusă a economiei Islandei face ca aceasta să fie volatilă și vulnerabilă. Exporturile de bunuri și servicii ar putea avea de suferit din cauza unei încetiniri mai puternice decât se preconiza la principalii parteneri comerciali.
Șocurile interne, cum ar fi un sezon de pescuit nefavorabil sau o scădere a stocurilor de pescuit viabile, ar putea reduce exporturile de produse marine. Investițiile ar putea suferi o lovitură suplimentară dacă condițiile financiare se înrăutățesc în continuare și dacă persistă incertitudinea cu privire la impactul războiului din Ucraina. Această incertitudine care încă planează asupra conflictului armat de la granițele României pune o presiune imensă asupra economiilor mondiale.
Investiții majore în diversificarea și securitatea energetică
Islanda depinde în proporție covârșitoare de surse de energie interne, fiabile și regenerabile, energia geotermală și hidroelectrică acoperind aproximativ 90% din cererea de energie, mult mai mult decât în orice altă țară din OCDE. Țara din Europa este în mare măsură protejată de consecințele dezechilibrelor de pe piața energetică, cu excepția automobilelor alimentate cu petrol și a flotei de pescuit.
Pentru a menține securitatea energetică, guvernul ar trebui să continue să sprijine diversificarea energetică, în special prin sprijinirea investițiilor în energia eoliană și prin reformarea cadrului de reglementare pentru producția, transportul și distribuția de energie. Investițiile în infrastructura cu emisii reduse de dioxid de carbon ar produce un dividend dublu, contribuind la îmbunătățirea securității energetice și la atingerea obiectivelor climatice.
