Creșterea ratelor dobânzilor de către Banca Centrală Europeană (BCE), coroborată cu nivelul redus al achiziției de obligațiuni fac din Italia țara din Europa cu cel mai mare risc de colaps economic.
Italia înregistrează, în prezent, una dintre cele mai mari datorii publice din Europa, de aproximativ 145% din Produsul Intern Brut. Saltul înregistrat de costurile de îndatorare a survenit după ce BCE a crescut rata dobânzilor în vara lui 2022.
În acest context, economistul şef al băncii italiene UniCredit, Marco Valli, a apreciat în cadrul unei material realizat de Financial Times că „nevoile mai mari de refinanţare a datoriei“ şi situaţia politică „potenţial complicată“ vor face Italia vulnerabilă în ceea ce priveşte o vânzare masivă pe piaţa de bonduri.
BCE să nu genereze panică!
În cadrul unei conferințe de presă desfășurate la finalul anului trecut, prim-ministrul italian Giorgia Meloni a admonestat instituțiile financiare ale UE. Ea a solicitat Băncii Centrale Europene (BCE) să fie mai atentă la modul în care comunică și afirmând că fondul de salvare al zonei euro nu are niciun scop util. Meloni a declarat că BCE ar trebui să evite să facă „alegeri care înrăutățesc situația“ pentru economia blocului.
Declarația survine după ce, la ultima ședință, BCE a majorat rata dobânzii de referință cu 50 de puncte, anunțând că vor urma mai multe majorări în lunile următoare.
„Ar fi util dacă BCE și-ar gestiona bine comunicarea pentru că altfel riscă să genereze nu panică, ci fluctuații pe piață care anulează eforturile pe care le fac guvernele“, a subliniat premierul italian. Meloni nu a dat nicio indicație cu privire la faptul dacă Italia va ratifica un tratat de modernizare a așa-numitului Mecanism European de Stabilitate, fondul de salvare a zonei euro, și a spus că ea crede că nimeni nu va folosi vreodată fondul în forma sa actuală.
Guvernul Meloni caută drumul către „rectitudine fiscală”, și și-a asumat o reducere a deficitului fiscal al ţării de la 5,6% din PIB în 2022 la 4,5% anul acesta şi la 3% în 2023.
Rezultate bune, previziuni sumbre
În noiembrie, Guvernul Meloni a revizuit ţinta de deficit public al ţării pentru 2023 la 4,5% din PIB pentru a finanţa măsurile de susţinere pentru gospodării şi întreprinderi. În paralel, a revizuit în creştere previziunea de creştere economică la 3,7%. Fondul Monetar Internaţional (FMI) consideră totuşi inevitabilă o recesiune pentru acest an în Italia, cu un recul al PIB-ului de 0,2%.
Prestația de până acum a noului Guvern italian a fost apreciată de responsabilul pentru economia zonei euro de la banca elveţiană Credit Suisse, Veronika Roharova. „A dat, până acum, investitorilor puţine motive pentru a se îngrijora“, a declarat oficialul Credit Suisse, care a mai precizat însă că „îngrijorările ar putea reapărea, pe măsură ce creşterea încetineşte, ratele dobânzilor se majorează şi mai mult şi emisiunea se recuperează“.
Unii analişti economici apreciază însă că BCE supraestimează riscurile legate de inflaţie şi subestimează perspectiva unei recesiuni.
