Potrivit previziunilor BNR, rata anuală a inflației se va mări în ianuarie 2024. De asemenea, aceasta își va relua ulterior descreșterea graduală. Care se va situa pe o traiectorie mai joasă față de cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023.
Banca Națională a României a explicat că urcarea inflației va fi generată de introducerea unor taxe și impozite indirecte. Mai exact, măsuri ale Guvernul ce vor fi aplicate din ianuarie și au rolul de a susține consolidarea bugetară.
BNR și creșterea inflației
Rata anuală a inflației va lua un ritm ascendent în luna ianuarie. Ca urmare a introducerii unor taxe și impozite indirecte de către Guvern. Dar, experții BNR au explicat că va exista o scădere ulterioară. Ce se va baza pe efectele de bază dezinflaționiste, dar și pe descreșterea prețurilor importurilor.
„Scăderea ulterioară a ratei inflaţiei va avea, pe mai departe, ca resorturi majore factori pe partea ofertei – prioritar efecte de bază dezinflaţioniste şi corecţii descendente ale cotaţiilor materiilor prime agroalimentare şi ale cotaţiei ţiţeiului -, precum şi dinamica în descreştere a preţurilor importurilor”, arată comunicatul BNR privind decizia de politică monetară.
Problema măsurilor fiscal-bugetare
Potrivit BNR, există mai multe surse de riscuri și incertitudini pentru perspectivele inflației. O problemă în acest sens este pachetul de măsuri fiscal-bugetare implementat recent. Dar și măsurile de plafonare a adaosului comercial la produsele alimentare, care au urma să expire în februarie 2024.
Având în vedere execuția bugetară din 2023 și bugetul aprobat pentru anul 2024, precum și implicațiile noii legislații privind pensiile și salariile din sectorul public, există o serie de riscuri. Apar astfel incertitudini semnificative în ceea ce privește derularea politicii fiscale și de venituri în viitor. Aceste probleme pot necesita măsuri corective fiscal-bugetare suplimentare în viitor. În special în lumina deficitului excesiv și condițiilor acordurilor cu CE.
Războaie și contextul extern
Există de asemenea probleme cu privire la perspectivele activităților economice și evoluția inflației pe termen mediu. Acestea sunt cauzate de războiul din Ucraina, dar și de tensiunile din Orientul Mijlociu. De asemenea, prezintă riscuri și evoluția slabă a unor țări din Europa, precum Germania.
În plus, utilizarea fondurilor europene, în special a celor asociate cu programul Next Generation EU, este condiționată. Trebuie îndeplinite cerințe și jaloane stricte. Cu toate acestea, reformele structurale necesare, inclusiv tranziția energetică, nu pot fi realizate fără aceste fonduri. De asemenea, evoluția inflației are legătură cu perspectivele conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed.
Rata dobânzii de politică monetară
În cadrul ședinței de vineri, 12 ianuarie 2024, Consiliul de administrație al BNR a convenit să mențină rata dobânzii de politică monetară la 7,00% pe an. Având în vedere nivelul ridicat de incertitudine, precum și evaluările disponibile la momentul respectiv. Concomitent, s-a decis menținerea ratelor dobânzilor la facilitatea de depozit la 6,00% pe an și la facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00% pe an.
De asemenea, Consiliul de Administrație al BNR a luat decizia de a menține rezervele minime obligatorii pentru pasivele în valută și în lei ale instituțiilor de credit la nivelurile actuale, conform Digi24 .
