Înainte de invazia sa în Ucraina, Rusia era principalul furnizor al UE de petrol, gaze naturale și combustibili fosili solizi, componente vitale ale mixului energetic al continentului. În 2019, Rusia a fost al doilea mare exportator mondial de țiței, contribuind cu 123 de miliarde de dolari la economia sa.
Cu toate acestea, multe țări europene au impus noi sancțiuni împotriva Rusiei ca represalii pentru invazia Ucrainei, care au amenințat aceste lanțuri de aprovizionare care erau atât de dependente de producția rusă. În acest sens, se poate întrevedea o primă problemă pentru Kremlin, în anul 2023, care ar duce la un deficit de 1 miliard de dolari lunar în bugetul statului. Producția de petrol a țării lui Vladimir Putin ar putea fi în minus cu 500.000-700.000 de barili pe zi, conform declarațiilor viceprim-ministrului Alexander Novak.
Occidentul a impus o serie de sancțiuni menite să perturbe producția industrială și influența economică a Rusiei într-o serie de sectoare. Sancțiunile economice au urmărit să penalizeze sever Rusia pentru comportamentul său și să împiedice efectiv capacitatea Rusiei de a-și continua agresiunea.
Petrol Rusia, Sursă foto: Profimedia
Occidentul vrea să destabilizeze Rusia
Acest lucru ar putea face ca țara lui Vladimir Putin să piardă un total de 15-20 de milioane de barili de petrol pe lună. Planurile Occidentului ar funcționa, întrucând bugetul de stat și fondurile necesare pentru armament ar fi afectate.
Plafonarea prețului la petrolul rusesc, convenită de Uniunea Europeană (UE), G7 și Australia, a intrat în vigoare de la începutul lunii decembrie. Acesta vizează limitarea veniturilor Rusiei, asigurându-se în același timp că Moscova continuă să aprovizioneze piața mondială. La momentul actual, doar China, India, Turcia și Bulgaria plănuiesc să achiziționeze petrol rusesc. La nivel global, barilul de petrol se vinde cu circa 40 de dolari, mai puțin decât nivelul maxim înregistrat în 2022.
Plafonarea a intrat în vigoare în paralel cu un embargo al UE asupra livrărilor maritime de țiței rusesc, care vine la câteva luni după un embargo impus de Statele Unite, Canada, Japonia și Marea Britanie. Bineînțeles, liderul de la Kremlin a transmis că va exista un răspuns la plafon sub forma unui decret, pus la dispoziție pentru presă, potrivit ziare.com.
Ce spune administrația de la Kremlin?
Țările G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite) furnizează servicii de asigurare pentru 90% din mărfurile din lume, iar UE este un actor important în domeniul transportului maritim. Acest lucru înseamnă că ar trebui să fie în măsură să transmită plafonul majorității clienților Rusiei din întreaga lume, ceea ce ar face ca plafonul de preț să fie credibil.
Occidentul a adoptat un plafon de 60 de dolari, cu mult peste costul actual de producție a petrolului în Rusia, astfel încât Moscova va fi stimulată să continue să pompeze țiței. Rusia va continua să obțină venituri, chiar dacă acestea sunt reduse.
În acest context, viceprim-ministrul Alexander Novak a transmis că producția de țiței ar putea scădea cu un procent cuprins între 5% și 7%, de aici traducându-se și o producție mai mică cu 500.000-700.00 de barili pe zi.
Energia, o altă armă a lui Putin
Rusia se pregătea să folosească energia ca armă încă din vara anului 2021. Ulterior, în același an, cea mai mare unitate de stocare a gazelor din Europa, situată în Rehden, Germania, a rămas la un nivel neobișnuit de scăzut, ceea ce a plasat nivelurile de stocare din Germania la aproximativ 70% la sfârșitul lunii octombrie 2021, față de 95% în anii anteriori. Semnalul a fost clar: Putin ar putea impune costuri ridicate unei UE care nu se conformează.
Și pentru acest sector, UE a avut în plan să sancționeze administrația de la Kremlin. În martie 2022, a fost prezentat un plan de reducere completă a importurilor de energie din Rusia, inclusiv o interdicție privind cărbunele, care a intrat în vigoare o lună mai târziu. UE își propune să reducă importurile de energie din Rusia cu două treimi până la sfârșitul anului 2022 și să ajungă la zero până în 2027, potrivit The Conversation.
