Cu ocazia împlinirii, la 18 noiembrie, a 80 de ani de la declanșarea Operațiunii Uranus, parte a bătăliei de la Stalingrad dintre armata nazistă și cea sovietică, Florian Bichir, Mirel Curea și Dan Andronic discută implicarea României în cadrul podcastului Evenimentul Istoric.
Mareșalul Ion Antonescu, cel care a decis intrarea României în cel de Al Doilea Război Mondial de partea Axei, a costat Armata Română peste 150 de mii soldați în timpul asediului de la Stalingrad, cea mai mare pierdere din istoria militară a României.
Relația dintre Hitler și Ion Antonescu este un subiect discutat intensiv în istoriografia românească. La ordinul lui Hitler, Antonescu a trimis Armata Română dincolo de Nistru, unde avea să fie decimată de trupele sovietice, fiind mult mai slab pregătită și părăsită, în final, de aliatul său german.
Andronic: Hitler îl respecta pe Antonescu pentru că era ofițer de carieră
„Ion Antonescu a fost un ofițer de stat major de excepție, în Primul Război Mondial și în campania din 1919 a fost ofițer de stat major impecabil. Cum a putut ca om care a trăit două campanii militare, nici Primul Război Mondial nu a pus România într-o postură bună din punct de vedere al dotării. A putut să trimită sute de mii de soldați și ofițeri fără echipament?”, se întreabă Dan Andronic.
„Nici eu nu înțeleg. Trebuia să intre în război pentru a recupera Basarabia și Bucovina, a mers mai departe alături de Hitler. O groază de generali români trimiteau scrisori pline de reproșuri, foarte violente. Spuneau că li s-au promis arme și echipamente și nu au primit nimic”, răspunde Florian Bichir.
„Prima întâlnire dintre Antonescu și Hitler. Se întâlnește cu ministrul de Externe Ribbentrop. Venit la putere, le-a zis de Transilvania, că au fost păcăliți. Ribbentrop îi spune să nu-i zică de Transilvania ca să nu îl enerveze pe Hitler. Când se întâlnesc, Antonescu îi spune: Mi s-a zis să nu vă zic de Transilvania. Cu Transilvania o să încep. L-a cucerit pe Hitler, susține Bichir.
Ion Antonescu a decis intrarea României în război de partea Axei, pe fondul promisiunilor de a primi înapoi Basarabia și Bucovina, retrocedate către Rusia în urma semnării pactului Ribbentrop-Molotov și a Dictatului de la Viena. Pe de altă parte, România nu a semnat nici un document oficial cu Germania în vederea acestui aspect.
„România intră în război fără niciun tratat cu Germania, să știm până unde mergem, unde ne oprim. Totul se trata la nivel de șefi de trib, Hitler cu Antonescu, cuvântul lui Hitler nu a valorat nimic”, afirmă Bichir.
În ciuda pactului său nescris cu Hitler, atunci când Armata Română a început avansul către Rusia, Antonescu a păstrat pe teritoriul țării o parte a armatei.
Antonescu a complotat împotriva ordinului lui Hitler
„Nu toată armata a fost pe frontul de răsărit. A fost un complot al lui Antonescu, care a ținut armata acasă să nu rămână cu spatele dezvelit în fața ungurilor, iar următorul pas în război era intrarea în Transilvania. A ținut o armată de peste 40 de divizii acasă, trei sferturi din armată în ultima parte a războiului a stat în casă și s-a pregătit pentru marea luptă pe care am avut-o noi cu Transilvania.”
Cu toate acestea, Antonescu nu a rămas de partea lui Hitler până la final. După eșecul trupelor germane la Stalingrad, Antonescu a avut o altă întâlnire cu Hitler, în urma căreia a conchis că România trebuie să își urmărească propriul interes.
„Cert e că nu era un prost. Când se întâlnește cu Hitler după Stalingrad spune că Hitler a pierdut războiul și trebuie să avem grijă să nu-l pierdem și noi pe al nostru. Stalingrad a fost o lecție, teoreticienii militari demonstrează că durata de viață a unui combatant era între 45 de minute și 60 de minute, speranța medie de viață în bătălie. Rușii au atacat cu milioanele și am fost covârșiți”, adaugă Bichir.
