Denumit de localnici ca „the Underground” sau „the Tube”, metroul din Londra este prima construcție de acest gen din lume. Fiind o revoluție a infrastructurii mondiale, metroul a devenit pe parcursul timpului o necesitate a fiecărei metropole dezvoltate.
Deschis în ianuarie 1863, metroul londonez reprezenta doar liniile Circle, Hammersmith & City și Metropolitan. A fost propus de către Charles Pearson, persoană publică ce se ocupa cu administrarea orașului la acea vreme. Metroul trebuia să facă parte din planul de deschidere a unui tunel încă din 1843.
După 10 ani de discuții, Parlamentul a autorizat construirea a 6 km de cale ferată subterană între cartierele Farringdon și Bishop`s Road. Construcțiile au început în 1860, iar pe 10 ianuarie 1863 linia a fost inaugurată, folosind locomotive cu abur care ardeau cocs și apoi cărbune.
De ce suntem în urmă cu sute de ani
Când ne raportăm la occident, ne place să ne plângem mai mult sau mai puțin ironic legat de înapoierea noastră. Chiar dacă la vremea respectivă Marea Britanie era unul dintre cele mai puternice imperii din lume și probabil cea mai mare economie globală, în mai puțin de 3 ani de zile a reușit să contruiască ceva unic la vremea respectivă.
O linie de 6km de cale ferată subterană care în primul ei an de folosire a purtat 9,5 milioane de pasageri. Succesul a fost răsunător, iar din acel moment consiliul administrativ al orașului a început să investească bani în extinderea proiectului.
Problema nu stă în tehnologie, ci în profesionalism
La noi în țară, în secolul XXI, inaugurarea unei noi linii de metrou mai lungă cu un km decât prima linie britanică a durat de 9 ani. Având în vedere contextul în care ne aflăm, nu putem da vina pe tehnologie.
Liderii incontestabili ai infrastructurii subterane sunt chinezii. Spre exemplu, metroul din Beinjing inaugurat în primul an de conducere al lui Deng Xiaoping, 1971, se extinde an de an. La sfârșitul anului 2020 a avut peste 700 de km lungime. Acesta este urmat de metroul din Shanghai de 700 km, cel din Guangzhou de 530 de km și cel din Chengdu, de 530 km. După chinezi, ca lungime, urmează metroul din Rusia și apoi cel din Londra, care a ajuns în cei peste 150 de existență la 400 de km. Cel din București are 80 km lungime, 63 de stații și 180 de milioane de călătorii cumpărate anual.
