Ungaria dorește ca interdicția UE privind vânzările interne de cereale ucrainene să fie prelungită în cele cinci state membre ale UE care se învecinează cu Ucraina după ce măsura actuală se va încheia la 15 septembrie, a declarat joi șeful de cabinet al premierului Viktor Orban, în cadrul unui briefing.
„Ungaria va cere UE să prelungească interdicția începând cu 16 septembrie”, a declarat Gergely Gulyas, adăugând că țara este pregătită să reimpună o interdicție națională de import dacă UE nu prelungește măsura.
Interdicția privind cerealele ucrainene
În luna mai, Uniunea Europeană a permis Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României și Slovaciei să interzică vânzările interne de grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea-soarelui ucrainene, permițând în același timp tranzitul unor astfel de încărcături pentru a fi exportate în altă parte. Această interdicție urmează să expire la 15 septembrie. Polonia a declarat că nu va ridica interdicția chiar dacă UE nu va conveni asupra prelungirii acesteia. Înainte de măsura UE, țările central-europene au impus interdicții unilaterale la începutul acestui an asupra importurilor de cereale ucrainene pentru a-și proteja producătorii interni, după o creștere bruscă a exporturilor de cereale ucrainene în cele cinci state în 2022 și la începutul anului 2023. Actualul acord UE de protecție a fermierilor din cele cinci state urmează să expire luna viitoare, iar țările central-europene doresc ca acesta să fie prelungit cel puțin până la sfârșitul anului, conform Reuters .
Țările est-europene fac presiuni pentru ca interdicțiile asupra cerealelor ucrainene să fie prelungite până la sfârșitul anului. Controversa privind importurile fără taxe vamale de cereale ucrainene care intră în Uniunea Europeană a revenit pe ordinea de zi. Polonia, Ungaria, Slovacia, România și Bulgaria au înaintat o cerere comună de prelungire a interdicțiilor temporare pentru cerealele ucrainene până la sfârșitul anului, chiar dacă Bruxelles-ul a insistat că măsurile vor fi eliminate definitiv până la 15 septembrie. Conform interdicțiilor, grâul, porumbul, semințele de rapiță și de floarea-soarelui provenite din Ucraina pot tranzita cele cinci țări est-europene, dar nu pot rămâne pe piețele acestora pentru consumul intern sau în scopul depozitării.
Coaliția estică afirmă că această listă de produse vizate ar trebui „să rămână deschisă” și, eventual, să acopere bunuri „altele decât cerealele și oleaginoasele”, lucru pe care Comisia Europeană îl exclusese anterior. „În cazul în care măsura preventivă nu va fi extinsă, acest lucru va avea un impact profund în statele membre din prima linie asupra prețurilor și a capacității de stocare, care este esențială pentru ca cerealele să fie recoltate”, au scris țările într-un document comun. Ideea a fost discutată în timpul unei reuniuni a miniștrilor agriculturii și pescuitului din UE la Bruxelles, unde au apărut opinii divergente. „Importurile din Ucraina au provocat o scădere a prețurilor la cereale și oleaginoase, aducând astfel pierderi mari fermierilor români, care se află în situația foarte dificilă de a-și vinde produsele la prețuri mai mici decât costurile de producție. Din păcate, sprijinul acordat continuă să fie scăzut în comparație cu pierderile suferite de producători și nu rezolvă decât parțial această situație dificilă”, a declarat Florin-Ionuț Barbu, ministrul român al agriculturii și dezvoltării rurale.
Anumite țări sunt împotriva măsurilor
Omologul său francez, Marc Fesneau, a avertizat împotriva „mersului pe cont propriu” și a subliniat necesitatea de a acționa în mod colectiv pentru a găsi „soluții inteligente” bazate pe date economice. Franța se numără printre țările care și-au exprimat nemulțumirea cu privire la interdicțiile de tranzit unic și la impactul acestora asupra pieței unice.„Revizuim problema la fiecare trei luni. Personal, mi-aș dori ca Comisia să adopte o strategie care să fie mai mult pe termen mediu. Nu putem să ne mulțumim cu crizele pe măsură ce apar”, a declarat Fesneau înaintea reuniunii de la Bruxelles, conform Euronews .
