Infofinanciar > Lumea la zi > Problema crizei climatice. Ce măsuri vor lua liderii mondiali
Lumea la zi

Problema crizei climatice. Ce măsuri vor lua liderii mondiali

Problema crizei climatice. Ce măsuri vor lua liderii mondiali
sursa foto dreamstime

Liderii mondiali se vor întâlni din nou la Abu Dhabi înaintea Cop28 din Emiratele Arabe Unite. Guvernele se vor reuni în acest weekend pentru o ultimă încercare de a depăși diviziunile profunde. Mai exact, diferențele dintre țările bogate și cele sărace. Cu privire la modul în care se pot obține bani pentru persoanele vulnerabile afectate de dezastrele climatice.

Discuțiile privind fondurile pentru „pierderi și pagube” se referă la salvarea și reabilitarea țărilor și comunităților. Care se confruntă cu efectele unor fenomene meteorologice extreme. Aceste dezbateri au început în martie, dar au eșuat în urmă cu două săptămâni.

Problema crizei climatice

Țările s-au reunit din nou la Abu Dhabi pentru o ultimă reuniune de două zile, care s-a încheiat sâmbătă seara, pentru a încerca să rezolve problemele rămase nerezolvate înainte de Summitul Cop28 al ONU privind clima, care va începe în Emiratele Arabe Unite la sfârșitul acestei luni.

Ajungerea la un compromis în acest weekend este considerată esențială. Pentru a face progrese în ceea ce privește pierderile și daunele în cadrul Cop28. Deoarece militanții se tem că, dacă nu se ajunge la un acord general înainte de summit, planurile se vor împotmoli în negocierile complexe.

Fonduri pentru cei în nevoie

„Reuniunea este un moment decisiv care va determina succesul sau eșecul noului fond pentru pierderi și daune. Trebuie să reducem deficitul de încredere, să operaționalizăm fondul și să oferim sprijinul necesar celor care au cea mai mare nevoie de el. Nu ne putem permite să eșuăm. Deoarece viețile și mijloacele de trai a milioane de oameni sunt în joc.” a spus Harjeet Singh, șeful departamentului de strategie politică globală al Climate Action Network International.

Liderii mondiali se confruntă cu o dilemă. Rămâne însă o prăpastie între țările dezvoltate și cele sărace. Națiunile bogate doresc ca contribuțiile în numerar să fie voluntare. Și să provină de la marile economii emergente, cum ar fi China și statele petroliere din Golf. Precum și de la donatori tradiționali, cum ar fi SUA și Europa. Dar, țările sărace sunt îngrijorate de modul în care va fi guvernat fondul. Dar și de modul în care vor putea accesa banii de salvare de care au nevoie cu disperare.

Măsuri luate de liderii mondiali

Liderii mondiali au convenit anul trecut, în cadrul reuniunii Cop27 din Egipt, asupra înființării unui fond pentru pierderi și daune. Un prim pas istoric pe care țările în curs de dezvoltare îl căutau de mai bine de un deceniu. Țările sărace au contribuit cel mai puțin la criza climatică. Având o amprentă de carbon foarte mică în comparație cu lumea bogată. Dar ele sunt cele mai afectate de fenomenele meteorologice extreme din întreaga lume. Din cauza geografiei, a stării de bază a infrastructurii lor și a lipsei de resurse.

Inundațiile care au devastat Pakistanul cu puțin peste un an în urmă. Seceta a provocat o foamete cruntă în Cornul Africii. Acestea sunt două exemple de fenomene meteorologice extreme cauzate și exacerbate de criza climatică. În cazul cărora fondurile pentru pierderi și daune ar fi putut ajuta persoanele vulnerabile aflate în mare nevoie. Se preconizează că astfel de dezastre vor deveni mult mai frecvente pe măsură ce temperaturile globale vor crește și mai mult. Iar pentru repararea pagubelor vor fi necesare sute de miliarde de dolari pe an. Principalele domenii de dispută se referă la modul în care ar trebui să fie guvernat fondul. Cine ar trebui să contribuie la fond și cui ar trebui să i se permită să acceseze banii, conform The Guardian .