În urmă cu o săptămână, președintele SUA, Joe Biden, a afirmat că un acord de „încetare a focului” în Gaza era iminent și ar putea intra în vigoare chiar din 4 martie.
„Consilierul meu pe probleme de securitate națională îmi spune că suntem aproape”, a declarat el reporterilor în timp ce mânca înghețată la New York.
O declarație ulterioară a unui înalt oficial al administrației Biden a susținut că Israelul a „a acceptat” o propunere de pauză temporară a focului.
Dar, la 4 martie, premierul israelian Benjamin Netanyahu și directorul său de la Mossad refuzau în continuare să trimită o delegație la Cairo, unde aveau loc discuții cu Hamas.
Războiul din Gaza, presiune pentru SUA
Nerăbdarea administrației Biden de a revendica victoria în căutarea unui fel de armistițiu temporar arată cât de mult simte căldura presiunii la nivel mondial și intern.
În ciuda speranțelor deșarte ale Washingtonului pentru 4 martie și a obiectivului neoficial de încetare a focului până la începutul lunii sfinte musulmane a Ramadanului, la 10 martie, acordul rămâne evaziv. Rapoartele mass-media indică faptul că Biden le spune liderilor din Qatar și Egipt că face presiuni asupra Israelului pentru a accepta un armistițiu și un schimb de prizonieri, scrie Aljazeera.
Dar afirmația sa că face presiuni asupra Israelului este subminată de vetourile continue ale SUA la rezoluțiile de încetare a focului în Consiliul de Securitate al ONU, cel mai recent la 20 februarie, precum și de fluxul continuu de arme și bani al Statelor Unite către Israel pentru a permite asaltul acestuia.
Rezoluția cu veto, introdusă de Algeria în numele Grupului arab, cerea o încetare imediată a focului din motive umanitare și deplângea toate atacurile împotriva civililor.
Aceasta a respins în mod specific „strămutarea forțată a populației civile palestiniene, inclusiv a femeilor și copiilor” și a solicitat necondiționat accesul umanitar neîngrădit în Gaza și „furnizarea urgentă, continuă și suficientă de asistență umanitară la scară largă”.
