Infofinanciar > Esential > Problema protecției seismice este o decizie de nivel politic. Mai poate fi salvat Bucureștiul la un cutremur major?
Esential

Problema protecției seismice este o decizie de nivel politic. Mai poate fi salvat Bucureștiul la un cutremur major?

Problema protecției seismice este o decizie de nivel politic. Mai poate fi salvat Bucureștiul la un cutremur major?
Sursa foto Cancan

Cutremurele din Turcia și Siria au mai tras încă un semnal de alarmă asupra situației a acțiunilor seismice din România. Deja nu mai este un secret pentru nimeni faptul că țara noastră are un risc seismic major, însă, de menționat este faptul că Bucureștiul este unul dinte cele mai expuse 10 orașe la cutremure din lume. Capitala se află la aproximativ 100-170 de km distanță de sursa seismică de adâncime intermediară din Vrancea, unde se pot produce cutremure cu magnitudine moment de până la 7,7-7,8 grade Richter

Prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române, a vorbit despre problema protecției seismice, care este una de siguranță națională. Dânsul a declarat pentru revista Capital faptul că această situație ar trebui discutată la Consiliul Suprem de Apărare a Țării( CSAT), mai ales că în doar câteva minute totul din jur se poate nărui, iar un cutremur, de intensitate mare se poate solda cu pierderi de vieți omenești.

Nicolae Noica, prof. ing., Sursa foto Gandul

Nicolae Noica, prof. ing., Sursa foto Gandul

Scopul construcțiilor este să nu se prăbușească

România este o țară este de vulnerabilă atunci când vine vorba de cutremure, iar acest lucru s-a putut observa de-a lungul timpului. Domnul Noica ne-a oferit un exemplu mai mult decât concludent de a înțelege de ce cei de la conducerea țării sunt mai mult decât responsabili pentru problema protecției în cazul unui cutremur. „Eu, ca inginer, vă fac o casă, cazemată, vă consolidez o casă în felul ăsta. Problema este însă câți bani există în societate și să facem treaba asta pe două case în loc de 10. Dacă l-am face la un alt nivel, să asigur, să nu să prăbușească, ăsta este scopul”.

Cutremurele reprezintă o problemă de siguranță națională de care ar trebui să se ocupe Președinția, CSAT-ul și Guvernul. Totuși, oficialii nu fac nimic, doar împart sarcini de la o comisie la alta, în stânga și în dreapta, fără niciun rezultat. Prim-ministrul ar trebui să fie cel care coordonează toate instituțiile în cazul unui dezastru.

1977, un exemplu pentru noi

Pentru a fi mai ușor de înțeles acest lucru, Nicolae Noica ne-a prezentat evenimentele ce au urmat imediat după cutremurul din 1977. „În 1977, după cutremur, vrem nu vrem, ăsta era regimul, s-a zis „iese armata rezolvă problemele împreună cu constructorii” și s-a acționat extrem de repede la vremea respectivă”. Atunci s-a înțeles faptul că soluția pentru problema protecției în cazul unui cutremur trebuie căutată la cei din politică, nu la seismologi, deoarece nimeni nu poate opri un cutremur, însă se poate pregăti pentru el în prealabil. „Problema e că oamenii nu mor din cauza cutremurului, ci din cauza locuințelor prost construite. Cutremure noi o să avem întotdeauna”, a declarat Nicolae Noica.

Fără doar și poate, dânsul este cel mai în măsură să vorbească despre astfel de situații, mai ales că în anul 1999 a fost ministru în cadrul Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului. Atunci, dânsul a hotărât să pună bulină roșie pe un număr de clădiri evaluate anterior. În acea vreme, domnul Noica s-a întâlnit cu doi profesori, ce au avut două păreri diferite despre problema tehnică a imobilelor: profesorul Țâțaru, care susținea că aceste clădiri ar trebui consolidate la cunoștințele din acea vreme pentru a le face perfect, iar un alt profesor, înțelegând situația, a susținut faptul că ei pot repara clădirile pentru a nu se prăbuși, având în vedere normele de proiectare de atunci. Astfel, ar fi putut fi salvați mult mai mulți oameni. Tot atunci s-a promovat un proiect privind crearea unui fond special pentru consolidarea clădirilor. Proiectul dânsului a ajuns în Senat, însă după ce a ieșit de la guvernare, planul a fost dat deoparte.

Cutremur din 1977, Sursa foto Digi24

Cutremur din 1977, Sursa foto Digi24

Făcând o simplă analiză asupra clădirilor care au fost consolidate de-a lungul timpului, domnul profesor a spus că din anul 2000 până în 2017 au fost reparate 17-18 clădiri, mai exact o clădire pe an. Ulterior, când Gabriela Firea a venit la Primăria Capitalei în anul 2017, aceasta a făcut o societate de consolidări cu aproximativ 250-300 de oameni. Societatea a început lucrările, iar în 3 ani, au consolidat 12 clădiri, mai exact 4 clădiri pe an, ceea ce este un progres imens, având în vedere numărul celor  reparate în anii anteriori. După ce a venit la conducere noua primărie, societatea a fost desființată și nu a mai fost făcut nimic în loc. „Este o administrație care se ocupă de treburile astea, mai ales că la început a pus șef la administrație un părinte. De ce nu ai pus nimic în loc? Și acum din nou vrei să faci expertize?”, a declarat Nicolae Noica pentru Capital.

România are nevoie de reparații reale, dar și de oameni responsabili la conducere

Dânsul a subliniat faptul că trebuie făcut un program, ce se va stabili pe o perioadă de 10-15 ani pentru a oferi o continuitate, pentru că altfel nu se poate. Tot în cadru acestui subiect, domnul Noica a vorbit și despre situația economică. Oficialii au declarat că există 40 de milioane de euro și că au făcut un program pentru a consolida 11 clădiri. Pentru refacerea unei locuințe sunt necesare cel puțin 2-3 milioane de euro, conform domnului Noica. Aceeași oficiali de la guvernare au spus că se pregătesc să înceapă lucrările, lucrări despre care nu se știe când vor fi gata. Totuși, cu restul clădirilor vulnerabile la seisme puternice ce se întâmplă? Încă se caută un răspuns.

„Îți trebuiesc niște tehnicieni, nu orice antrepriză de construcție se pricepe să facă consolidări. O consider mai dificilă decât o construcție nouă. Și atunci am propus să agreem un număr de șapte-opt antreprize pe care le verificăm, vedem dacă știm și le dăm de lucru pentru a rezolva acestea. La un moment dat să punem și niște condiții de timp. Dar pentru treaba asta eliminăm licitația, pentru că fiind situații foarte grave, ai dreptul să dai direct lucrarea. Dar pentru asta trebuie să-și asume guvernul o responsabilitate”, a declarat Nicolae Noica pentru Capital.

De aici se ajunge tot la o chestiune politică deoarece oficialii ar trebui să se întrebe dacă există suficienți bani pentru aducerea clădirilor la un nivel de protecție. Tehnicienii nu trebuie să protejeze mai mult decât e posibil să susțină societatea din punct de vedere material.

Nu cutremurul este adevărata problemă…

„Nu se poate expertiza sau consolida o casă dacă nu are cartea tehnică. Există un organism Inspecția de Stat în Calitatea de Construcții, care a fost creată după cutremurul din 1977 de către ministrul Mircea Georgescu. A creat inspecția de stat pentru calitatea construcțiilor care să verifice clădirile în fazele determinante. Trebuie respectate normele și proiectul”, a declarat membrul Academiei Române. Domnul Noica a făcut o paralelă cu situația din Turcia care s-a întâmplat tocmai din cauza unei proaste execuții a clădirilor. Este important ca acestui organism, Inspecția de Stat în Construcții, să i se dea autoritatea necesară și să fie ascultată.

Cutremur 1977 Sursa foto Antena 3 CNN

Cutremur 1977 Sursa foto Antena 3 CNN

În România, marea problemă nu este cutremurul, ci ceea ce facem după cutremur. „În 1977 era un conducător. Și aici ar trebui să fie un conducător, pentru că noi tot vorbim și am înnebunit lumea cu Inspectoratul de Situații de Urgență cu ghidul ăsta. Nu mai stăm sub tocul ușii, ne băgăm sub masă, tot felul de aberații”, a declarat Nicolae Noica pentru revista Capital. În acest caz, totul ține de educație, de felul în care trebuie oamenii să se comporte la cutremur. În cazul unui seism major cei care pot acționa sunt oamenii din armată construcție și cei care au utilaje. Aici, domnul profesor ne-a povestit despre un japonez, extrem de calm în timpul cutremurului din 1977, care servea masa la Intercontinental. Respectivul și-a scos o lumânare într-un suport din servietă, a aprins-o și i-a spus chelnerului panicat că „la noi din astea sunt tot timpul”.