Sloganul de campanie al Parlamentului European pentru alegerile europene este „Folosește-ți votul. Sau alții vor decide în locul tău”.
Dar în UE există o jumătate de milion de apatrizi care nu pot vota chiar dacă ar vrea.
Apatrizii din Estonia și Letonia nu vor putea vota
Mai mult de jumătate din acest număr locuiesc în statele baltice Letonia și Estonia.
În Estonia, 61.000 de persoane au așa-numita cetățenie nedeterminată, aproximativ 4,5 % din populație. În Letonia, 175.000 de persoane au statutul de non-cetățeni, potrivit Consiliului Central de Statistică al țării. Ceea ce reprezintă 9 % din populație.
În Letonia, cei care nu au cetățenie nu au niciun drept de vot. În Estonia, aceștia pot vota la nivel local. Deși guvernul a prezentat recent un proiect de lege care le-ar retrage și aceste drepturi. Potrivit site-ului web al Ministerului leton de Externe, non-cetățenii „nu pot fi considerați apatrizi”. Deoarece se bucură de aceleași drepturi ca și cetățenii letoni. Cu excepția „dreptului de vot și a dreptului de a lucra în administrația publică sau de a ocupa posturi direct legate de securitatea națională”.
„În Estonia, apatridia este o alegere personală a acestor persoane. Estonia sprijină foarte mult ca cei care nu au cetățenie să devină cetățeni și suntem bucuroși să îi vedem participând la alegerile pentru Parlamentul Uniunii Europene imediat ce vor deveni cetățeni estonieni”, a declarat Siiri Leskov, consilier în cadrul Ministerului de Interne al Estoniei.
Celălalt stat baltic – Lituania – a acordat în mod automat cetățenia lituaniană tuturor persoanelor din țară la momentul independenței și, ca atare, nu are niciun non-cetățean.
În 2017, Comisia Europeană a concluzionat că decizia Letoniei și a Estoniei de a nu extinde dreptul de vot la alegerile europene pentru non-cetățeni nu constituie discriminare.
Tensiunile cresc după invazia Rusiei în Ucraina
Estonia și Letonia au luat măsuri drastice împotriva minorităților lor vorbitoare de limbă rusă de la invazia la scară largă a Ucrainei, luând măsuri precum îndepărtarea monumentelor sovietice, obligarea cetățenilor în vârstă să dea un test de limbă pentru a evita expulzarea și interzicerea conținutului rusesc la posturile publice de radio și televiziune.
Potrivit europarlamentarului leton Nils Ušakovs, el însuși un fost necetățean, aceste măsuri au sporit tensiunile dintre majoritatea letonă și minoritatea vorbitoare de limbă rusă.
Deși mulți dintre cei care nu sunt cetățeni vorbesc rusă, grupul este divers și conține persoane de origine rusă, ucraineană. Ceea ce îi unește este izolarea.
În trecut, Rusia a folosit tactica de a elibera pașapoarte etnicilor ruși care trăiesc în țările vecine ca pretext pentru intervenții militare. Inclusiv în Ucraina sau Georgia. Faptul că există un număr mare de persoane cu pașapoarte rusești într-o țară vecină permite Kremlinului să afirme că este necesară o acțiune militară pentru a-și proteja cetățenii. În 2016, Moscova a acordat călătorii fără vize pentru ne-cetățenii letoni și estonieni.
Preocupări legate de vot
Potrivit politologului Māris Andžāns, de la Centrul de Studii Geopolitice din Riga, unul dintre motivele pentru care nu se acordă cetățenie automată și drept de vot la alegerile europene pentru non-cetățeni este acela de a minimiza numărul de persoane care votează pentru partidele pro-ruse.
„Ca să o spun direct, dacă nu ar fi fost statutul non-cetățenilor, Letonia ar fi putut face parte acum din Rusia. Dacă tuturor persoanelor care locuiau în Letonia la începutul anilor ’90 li s-ar fi acordat cetățenia. Sunt destul de sigur că Letonia ar avea acum un fel de guvern pro-rus”, a declarat el.
Potrivit lui Andžāns, ne-cetățenia este „o chestiune de securitate națională, dar și o chestiune de mândrie națională. Pentru că este atât de ușor să primești cetățenia”.
Naturalizarea necesită cunoașterea limbii și a istoriei țării. Dar mulți non-cetățeni refuză să treacă prin acest proces ca o chestiune de principiu.
„Sunt un cetățean local, aceasta este țara mea, m-am născut aici. Nu am altă țară natală. De ce ar trebui să mă duc să dovedesc ceva cuiva?”, a declarat Duguškin, care lucrează în domeniul restaurantelor, adăugând că se simte leton și european.
Eduards, care este de etnie ucraineană, a declarat că cei care nu au cetățenie sunt adesea transformați în țapi ispășitori pentru existența Uniunii Sovietice.
Potrivit lui Eduards, vocile apatrizilor nu sunt auzite, iar mulți dintre ei au renunțat la democrație și justiție.
Proporția de non-cetățeni în ambele țări este în scădere în mod natural, deoarece majoritatea acestora sunt în vârstă (iar unii au trecut prin procesul de naturalizare). Numărul acestora a scăzut de la aproximativ 300.000 în 2011 la 175.000 în anul în curs în Letonia. Iar în Estonia de la 86.000 în 2011 la 66.000 în 2021, scrie POLITICO.
