Parlamentarii propun modificări referitoare la zilele libere oferite angajaților din sectorul privat în timpul sărbătorilor legale. Potrivit unui proiect de lege nou, se dorește interzicerea instituirii de zile libere fără o compensație adecvată pentru angajatori.
S-a depus recent la Senat o propunere legislativă referitoare la măsurile compensatorii din fondul de salarii în cazul instituirii de sărbători legale în care nu se lucrează. Dacă va fi adoptată, aceasta va fi pusă în aplicare începând cu data de 1 ianuarie 2024.
Românii au prea multe zile libere
„În România, salariații, indiferent de sectorul în care activează angajatorii acestora, beneficiază de 15 zile de sărbătoare legală nelucrătoare, prevăzute la art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată. Față de cele şase reglementate în anul 2003, anul adoptării Codului muncii, numărul acestora a crescut până în prezent de 2,5 ori. Dacă anul 2003 situa România în coada clasamentului privind numărul sărbătorilor pentru care se acordă zile libere, anul 2023 ne-a propulsat pe primele locuri, în urma Franței, Germaniei, Belgiei sau Spaniei cu câte 11, 9, respectiv 8 zile”, arată inițiatorii în expunerea de motive.
Odată cu creșterea numărului de zile libere acordate angajaților, a crescut și presiunea asupra cheltuielilor cu forța de muncă ale firmelor, raportat la numărul de zile productive. În sectoarele în care procesul de producție sau prestarea de servicii nu pot fi întrerupte, angajatorii sunt nevoiți să suporte dublul cheltuielilor salariale pentru zilele respective. Potrivit parlamentarilor, eforturile financiare necesare pentru un astfel de operator sunt echivalente cu o lună și jumătate de muncă în regim normal pentru un singur angajat al său.
„Considerând că orice prevedere suplimentară privind zile libere suportate de angajator înseamnă cheltuieli pe seama rezultatelor financiare ale unei întreprinderi, și că proliferarea lor ar putea împinge firmele cu situație financiară fragilizată de crizele suprapuse pe care le traversează economia înspre pierderi și faliment, inițiativa legislativă propune ca orice astfel de nouă reglementare să fie însoțită de măsuri compensatorii”, mai spun inițiatorii în expunerea de motive.
Prin această propunere legislativă, inițiatorii doresc interzicerea instituirii altor zile libere legale pentru angajații din sectorul privat, în afara celor deja prevăzute prin concediul de odihnă, fără oferirea unei compensații adecvate pentru angajatorii din sectorul privat.
În anul 2023, angajații au la dispoziție 15 zile libere:
1 ianuarie (duminică) – 2 ianuarie (luni) – Anul Nou; 24 ianuarie (marți) – Ziua Unirii Principatelor Române; 14 aprilie – Vinerea Mare la ortodocși / 7 aprilie – Vinerea Mare la catolici; 16 aprilie (duminică) – 17 aprilie (luni) – Paștele ortodox / 9 aprilie (duminică) și 10 aprilie (luni) – Paștele catolic; 1 mai (luni) – Ziua Muncii; 1 iunie (joi) – Ziua Copilului; 4 iunie (duminică) – Rusalii, 5 iunie (luni) – A doua zi de Rusalii; 15 august (marți) – Adormirea Maicii Domnului; 30 noiembrie (joi) – Sfântul Andrei; 1 decembrie (vineri) – Ziua Națională a României; 25 decembrie (luni) – 26 decembrie (marți) – Crăciunul.
Propunerea legislativă a fost semnată de un număr mare de parlamentari (56) din majoritatea partidelor politice importante din România: Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Salvați România (USR) și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR). Propunerea a fost semnată și de reprezentanți ai minorităților, scrie ȘtirileProTV.
Aceștia sunt: Antal István-Loránt – senator UDMR; Bob Virgil Marius – senator USR; Bumb Sorin-Ioan – senator PNL; Császár Károly Zsolt – senator UDMR; Fejér László-Ödön – senator UDMR; Kovács Irina Elisabeta – senator UDMR; László Attila – senator UDMR; Neagu Nicolae – senator PNL; Niculescu-Ţâgârlaş Cristian-Augustin – senator PNL; Novák Levente – senator UDMR; Oprea Ştefan-Radu – senator PSD; Stroe Felix – senator PSD; Achimaş-Cadariu Patriciu-Andrei – deputat PSD; Alexe Florin-Alexandru – deputat PNL; Apjok Norbert – deputat Neafiliat; Avrămescu Gabriel-Ioan – deputat PNL; Balan Ioan – deputat PNL; Bende Sándor – deputat UDMR; Benedek Zacharie – deputat UDMR; Bîlcea Ovidiu-Sergiu – deputat PNL; Bota Călin-Ioan – deputat PNL; Buicu Corneliu-Florin – deputat PSD; Chesnoiu Adrian-Ionuţ – deputat PSD; Crîstici Ognean – deputat USR (minoritãti); Dinu Cristina-Elena – deputat PSD; Dunava Costel Neculai – deputat PSD; Fechet Mircea – deputat PNL; Firczak Iulius Marian – deputat UCRR (minoritãti); Gál Károly – deputat UDMR; Giurgiu Adrian – deputat USR; Grecu Ion-Cătălin – deputat PSD; Hajdu Gábor – deputat UDMR; Huţucă Bogdan-Iulian – deputat PNL; Ilie Victor – deputat USR; Kelemen Attila – deputat UDMR; Kolcsár Anquetil-Károly – deputat UDMR; Könczei Csaba – deputat UDMR; Kulcsár-Terza József-György – deputat UDMR; Ladányi László-Zsolt – deputat UDMR; Magyar Loránd-Bálint – deputat UDMR; Merka Adrian-Miroslav – deputat UDSCR (minoritãti); Miklós Zoltán – deputat UDMR; Molnar Ervin – deputat PNL; Nagy Szabolcs – deputat UDMR; Prună Cristina-Mădălina – deputat USR; Roman Florin-Claudiu – deputat PNL; Rujan Dumitru – deputat PNL; Seres Denes – deputat UDMR; Sighiartău Robert-Ionatan – deputat PNL; Simonis Alfred-Robert – deputat PSD; Stancu Ionel – deputat AMR (minoritãti); Trăilă Cristina – deputat PNL; Tuţă George-Cristian – deputat PNL; Ţuţuianu Marius-Horia – deputat PSD; Ungureanu Emanuel-Dumitru – deputat USR.
