La 14 mai, în Turcia, vor avea loc alegeri importante, care ar putea influența traiectoria acestui aliat NATO pentru anii următori. Președintele Recep Tayyip Erdogan, care conduce țara de 20 de ani, le cere alegătorilor să îi acorde încă cinci ani de mandat.
Trei contracandidați încearcă să pună capăt lungului său mandat, dar majoritatea observatorilor sunt de acord că această cursă se va reduce la Erdogan și Kemal Kilicdaroglu, un candidat susținut de șase partide de opoziție. În Turcia, un lider în ascensiune reprezintă o alternativă pentru alegători și o provocare pentru Erdogan.
Turcia dorește o schimbare
Alegerile au loc în contextul în care Turcia se confruntă cu o inflație foarte ridicată și reconstrucția țării în urma cutremurelor mortale din februarie. Pe plan internațional, țara încearcă să mențină un acord de export de cereale din Ucraina pentru a ajuta la menținerea aprovizionării cu alimente la nivel mondial în timpul invaziei Rusiei. Dar guvernul turc a complicat eforturile de extindere a NATO din cauza problemelor cu militanții kurzi din Turcia care se refugiază în Europa. Erdogan este încă popular și și-a consolidat puterea sub președinția sa, dar mulți turci doresc o schimbare. Apărătorii drepturilor omului au documentat arestări pe scară largă de funcționari publici, jurnaliști, activiști, academicieni și alții.
Kilicdaroglu, în vârstă de 74 de ani, este un fost contabil, cunoscut de adepți ca un politician curat care susține valorile importante. El conduce principalul partid secular de opoziție din Turcia, Partidul Republican al Poporului, sau CHP. În anii ’90, a lucrat în Ministerul de Finanțe și, mai târziu, a condus instituția de securitate socială, fiind numit „birocrat al anului”, înainte de a deveni membru al parlamentului în 2002. Erdogan, în vârstă de 69 de ani, este un orator încrezător și un musulman mândru și religios, al cărui Partid al Justiției și Dezvoltării, sau AKP, își are rădăcinile în islamul politic. Contrastele dintre Kilicdaroglu și Erdogan sunt clare, spune analistul Soli Ozel, profesor la Universitatea Kadir Has din Istanbul. „Domnul Kilicdaroglu, care nu este cunoscut pentru personalitatea sa carismatică sau incitantă, dar care este un muncitor tenace, dacă vreți, promite Turciei un viitor mai calm și promite să eradicheze corupția și, de asemenea, să caute responsabilitate” a spus Ozel.
Percepțiile privind corupția în Turcia au crescut în ultimul deceniu și sunt mai rele decât media globală, potrivit studiilor realizate de organizația anticorupție Transparency International. Alegerile din Turcia devin un referendum privind răspunsul la un cutremur Pentru candidatul opoziției, „presupun că acest lucru implică și faptul că va aduce unele persoane în fața justiției, dacă dovezile sunt foarte puternice în ceea ce privește deturnarea de fonduri și alte activități corupte” a adăugat Ozel. În ceea ce privește chestiunile internaționale, analiștii spun că SUA și țările europene ar fi de părere că Kilicdaroglu ar fi un partener mai ușor de abordat, dar nu ar trebui să se aștepte la schimbări imediate sau dramatice în pozițiile de politică externă ale Ankarei.
Atacuri politice
Kilicdaroglu și-a întețit ocazional atacurile politice împotriva lui Erdogan. Într-o discuție din toamna anului trecut, l-a provocat pe Erdogan să îl dezbată și a făcut referire la Kasimpasa, un cartier dur din Istanbul unde Erdogan a crescut. „Eu zic că dacă ești un bătăuș din Kasimpasa, să vii să mă înfrunți. Dar nu, n-a vrut să vină, n-a avut curaj. Știu asta foarte bine” a declarat Kilicdaroglu. Turcia obișnuia să aibă dezbateri televizate ale candidaților la președinție, dar acest lucru nu mai are loc de când Erdogan a preluat funcția. Actualul președinte a răspuns la campania lui Kilicdaroglu declarându-l inapt să conducă țara. La un eveniment de campanie din orașul Rize, pe coasta turcă a Mării Negre, actualul lider a spus: „Domnule Kemal, nu puteți conduce nici măcar o oaie, nu puteți”. La rândul său, Kilicdaroglu, în timpul unui miting din aprilie la Canakkale, a declarat că Erdogan nu mai poate guverna Turcia.
În trecut, Kilicdaroglu a fost criticat pentru că partidul său nu a reușit să îl învingă pe Erdogan și AKP-ul aflat la guvernare. Dar totul s-a schimbat în 2019, când candidații opoziției au câștigat în mod decisiv cursele pentru primăriile din Istanbul și Ankara. Kilicdaroglu nu reprezintă doar partidul său CHP, acesta este candidatul unei coaliții de o jumătate de duzină de partide cunoscute sub numele de Masa celor Șase sau Alianța Națiunilor. Coaliția include partide din aripa stângă, de centru și de dreapta a politicii turcești și nu sunt de acord în multe probleme.
Dar au găsit un punct comun asupra unui singur lucru, dorința lor de a-l înlocui pe Erdogan în funcția de președinte. Faptul că această coaliție s-a reunit și a înaintat o singură candidatură în persoana lui Kilicdaroglu este un eveniment remarcabil în istoria politică turcă, potrivit lui Sinan Ulgen, președintele Centrului pentru Studii Economice și de Politică Externă, un think tank din Istanbul. „Unul dintre eșecurile majore pentru care opoziția nu a reușit să-l destituie pe Erdogan în trecut a fost legat de eșecul său de a acționa ca o opoziție unită. De data aceasta, opoziția a reușit să creeze o coaliție mare care include șase partide politice” a declarat Ulgen
Formă parlamentară de guvernare
Kilicdaroglu are, de asemenea, sprijinul primarilor populari din Istanbul și Ankara, care au apărut la mitingurile sale de campanie și l-au susținut în cadrul propriilor lor evenimente. Analiștii spun că alegătorii urmăresc cu atenție campania, iar prezența la urne ar putea fi neobișnuit de mare, chiar și după standardele înalte ale Turciei. Locuitoarea din Istanbul, Meral Cildir, în vârstă de 64 de ani, face parte din consiliul de administrație al Asociației Turce pentru Drepturile Omului. Ea este entuziasmată de promisiunea lui Kilicdaroglu de a restabili fosta formă parlamentară de guvernare a Turciei, pe care Erdogan a reușit să o transforme cu succes într-o președinție puternică în cadrul unui referendum din 2017. „Cu siguranță că revenirea la un sistem parlamentar va fi primul pas spre restaurarea democrației noastre, altfel nu va fi cu nimic diferit de guvernul pe care îl avem acum” a declarat Cildir. Aceasta speră că Kilicdaroglu poate restabili controalele și echilibrele guvernamentale și poate promova respectarea drepturilor omului.
Aceasta amintește de cei peste 100.000 de funcționari publici, academicieni, jurnaliști și alte persoane care și-au pierdut locurile de muncă sau au fost încarcerate în urma tentativei eșuate de lovitură de stat din 2016, spunând că speră ca Kilicdaroglu să repare o parte din aceste daune în cazul în care va câștiga. Ibrahim Iper, în vârstă de 24 de ani, spune că starea actuală a țării îi face pe el și pe prietenii săi să fie dornici de un nou lider. „Vrem o schimbare, pentru că suntem tineri. Tinerii vor să schimbe această poziție în care ne aflăm – economică, politică, nu ne place” a spus acesta. Iper spune că, dacă Kilicdaroglu va câștiga, va avea în față patru sarcini uriașe: să restabilească democrația turcă, să asigure independența sistemului judiciar, să repună economia pe drumul cel bun și să consolideze sectorul educațional al Turciei. În Turcia, sondajele de opinie exacte sunt greu de găsit. Unele sondaje recente îi văd pe Erdogan și Kilicdaroglu într-o cursă strânsă, niciunul dintre ei nu obține mai mult de 50%, ceea ce ar duce la un al doilea tur de scrutin între cei doi candidați principali la 28 mai, conform NPR .
