Infofinanciar > Info > Problemele sistemului de pensii din România. De ce nu ajung banii pentru pensionari
Info

Problemele sistemului de pensii din România. De ce nu ajung banii pentru pensionari

Problemele sistemului de pensii din România. De ce nu ajung banii pentru pensionari
Sursa foto: Arhiva companiei

România are în prezent aproximativ 4,6 milioane de pensionari și numărul crește constant. Sistemul de pensii funcționează însă în mod constant pe deficit, alimentând astfel deficitul bugetar.

Îmbătrânirea aceelerată a populației, precum și problemele cu care se confruntă economia pun la grea încercare sistemul de pensii publice. Conform studiului „Bani albi pentru zile negre: Cum putem salva sistemul de pensii?”, contribuțiile la acesta sunt asemănătoare cu niște impozite ascunse

Potrivit autorilor studiului, sistemul public de pensii a funcționat constant cu deficit, contribuind la deficitul bugetar al guvernului. Acest fapt a dus la creșterea datoriei publică explicită. Pe de altă parte, datoria implicită a sistemului românesc de pensii publice este estimată la 267% din PIB.

Aceste probleme sunt agravate de apariție de noi scheme de pensionare anticipată nejustificate. Dar și de noile pensii speciale care se adaugă la cele vechi.

Minusurile sistemului prin repartiție

Conform studiului citat, sistemele de pensii prin repartiție funcționează diferit față de cele de pensii finanțate. În cele prin repartiție, contribuțiile făcute de către angajații actuali nu sunt puse deoparte sau investite pentru pensia lor viitoare. Acestea sunt imediat folosite pentru a plăti pensiile pensionarilor actuali.

Mecanismul pune presiune asupra populației active. Principalul motiv este că nu generează o rezervă financiară sau active pentru viitorii pensionarii. Acest lucru nu este realizat nici prin dacă surplusurile care pot apărea sunt investite în așa-numitele „fonduro de rezervă”.

Sistemele de pensii prin repartiție imediată a contribuțiilor au fost viabile la sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea. În periaodaele respectiv, rata de natalitate era ridicată și mase mari de tineri intrau foarte devreme pe piața muncii. Pe de altă parte, speranța de viață era redusă, de 65 de ani.

În prezent, acești parametri s-au schimbat. Ratele de natalitate sunt mai scăzute, oamenii încep să lucreze mai târziu. Legislația muncii permite pensionarea timpurie în multe cazuri. Iar speranța de viață a crescut.

Ceea ce duce la situația actuală. Mai puțini contribuabili care contribuie pentru o perioadă mai scurtă și mai mulți beneficiari pentru o perioadă mai lungă.

Nu este doar în România

Problemele menționate nu se regăsesc doar în România. La sfârșitul anului 2020, la nivelul UE exista un deficit de economii pe termen lung de 8.900 de miliarde de euro. Economiile pentru pensionare reprezentau 34% din PIB în Europa, comparativ cu o medie de 105% în țările OCDE.

Conform unui studiu CFA Society, suma de bani lipsă din sistemul public de pensii din România reprezentat 267% din PIB.

În 2022, deficitul sistemului public de pensii a fost de 15% din contribuțiile colectate. Aceasta include deficitul contabil (892 milioane lei) și subvențiile din bugetul general al statului (11.938,2 milioane lei). Minusurile sistemului de pensii reprezintă o povară suplimentară pentru bugetul de stat, care a fost pe deficit în ultimele trei decenii., conform Hotnews.