Infofinanciar > Info > Procurorii, solicitare urgentă pentru Guvern. Creșterea vârstei de pensionare este discriminatorie
Info

Procurorii, solicitare urgentă pentru Guvern. Creșterea vârstei de pensionare este discriminatorie

Procurorii, solicitare urgentă pentru Guvern. Creșterea vârstei de pensionare este discriminatorie
sursa foto ziarul incomod

Reforma pensiilor reprezintă subiectul principal de discuție în cazul mai multor categorii profesionale. Aceste noi prevederi anunțate de oficiali reprezintă o mare problemă pentru diferite categorii profesionale deoarece are în vedere schimbarea unor reguli ce până acum au făcut parte din sistemul de pensii. Există multe modificări ce nu se află în favoarea anumitor angajați ai statului.

O măsură ce a stârnit cea mai mare nemulțumire, dar și amenințări de proteste din partea anumitor bugetari este creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani. Oamenii nu sunt de acord deoarece speranța de viață la nivelul țării este destul de mică, față de alte state de la nivel european. Astfel, în cazul magistraților, pe lângă creșterea vârstei de pensionare, au fost aplicate mai multe modificări ce au în vedere eliminarea anumitor beneficii deținute de această categorie profesională.

Discriminarea, efectul creșterii vârstei de pensionare

În urma anunțării măsurilor ce vor face parte din cadrul reformei pensiilor destinate magistraților, CSM a realizat o Adunare Generală a instanțelor și parchetelor, pentru a le oferi acestora oportunitatea de a exprima o opinie concludentă. Astfel, aceștia și-au exprimat poziția față de proiectul ce are în vedere creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani în România, anunț realizat de ministrul Muncii, Marius Budăi. Conform procurorilor, creșterea vârstei de pensionare și atingerea pragului de 65 de ani ar reprezenta și ar avea drept consecință directă crearea unei situații de discriminare între magistrați.

Această afirmație, care ridică problema discriminării a fost enunțată de susțin adunările generale ale procurorilor de la Parchetul General, DNA şi DIICOT. Acestea s-au întrunit, având la bază solicitarea CSM, pentru discuții legate de stabilirea unei poziții cu privire la noile amendamente ce prevăd reforma pensiilor. Impresiile generale au fost transmise prin cadrul unui comunicat DIICOT, prin care procurorii cer ca această creștere a vârstei de pensionare să fie realizată în etape și să se aibă în vedere respectarea statutului constituțional al magistraților.

Dacă aceste prevederi expuse nu vor fi aplicate, procurorii consideră faptul că sistemul va avea de-a face cu multe efecte negative, precum disfuncții și inegalități la nivelul sistemului judiciar. Prin intermediul comunicatului, au fost exprimate îngrijorările acestora cu privire la modificările sistemului de pensii. „În adoptarea reglementărilor în acest domeniu, trebuie evitată instituirea oricărei discriminări viitoare între beneficiarii pensiei de serviciu, modul de etapizare a vârstei de pensionare propus în prezent având drept consecinţă directă crearea unei discriminări imediate între magistraţi, prin impunerea unei condiţii similare de vârstă pentru majoritatea acestora, fără nicio diferenţiere reală în raport de vechimea în magistratură acumulată până în acest moment” se arată în cadrul comunicatului de presă.

Consecințe grave asupra sistemului judiciar

A fost semnalat prin cadrul comunicatului de presă emis faptul că aceste decizii au fost luate fără a consulta instanțele și nepăstrând transparența decizională. Astfel, procurorii doresc inițierea unor consultări imediate cu reprezentanții sistemului judiciar și mai ales, realizarea unor studii de impact cu privire la efectele pe care aceste modificări le pot avea. Se dorește ca aceste acțiuni de consultanță să fie realizate cât mai rapid, înainte de aplicarea prevederii referitoare la creșterea vârstei de pensionare.

Reprezentanții acestui domeniu avertizează că o astfel de creștere a pragului de pensionare ar putea avea consecințe grave, precum retragerea imediată a unui număr semnificativ de judecători şi procurori, dar și scăderea atractivității pentru profesia de magistrat. Aceste fenomene ar putea avea un rol semnificativ în adâncirea crizei de personal pe care sistemul o deține la acest moment, conform Ziare.com .