Așa după cum anunța ministrul Rafila, anul viitor, o parte din spitalele noi finanțate din PNRR vor fi date în folosință. Totuși, în cazul acestei situații – de lipsă de medici în provincie -, oare va fi destul personal pentru noile facilități? În podcastul ESENȚIAL de ieri de la ora 13, Prof Dr. Cătălina Poiană spune: ”Sunt unele specialități unde există lipsuri. La anestezie terapie intensivă sau medicina de urgență ar fi nevoie de mai mulți specialiști. Cam o treime mai mult ne-ar trebui. Dar eu cred că sistemul de angajare în spitalele de stat trebuie schimbat. Există situații când s-au scos posturi la concurs, dar nu s-a prezentat nimeni. Sistemul trebuie îmbunătățit.”
De exemplu, spitalele din Buzău, Călărași, Giurgiu, Alexandria, Ploiești au nevoie urgentă de cardiologi, neurologi, oncologi, pediatri și ATI-ști. În plus, un raport din 2023 al Curții de Conturi arată că, în ciuda deficitului de personal, 83% din posturi nu au fost scoase la concurs, pe parcursul a 7 ani.
Asigurările de malpraxis, o problemă serioasă
Printre alte probleme de care se lovește azi sistemul nostru medical se numără și asigurările de malpraxis.
”La ora actuală, legislația pe malpraxis are multe defecte. Ea nu protejează nici medicul, nici pacientul, nici statul. De el beneficiază doar firmele de asigurări”, spune profesorul Cătălina Poiană.
”Tu, ca și medic, nu ai ce să negociezi cu asiguratorul. Pe de altă parte, daunele morale nu sunt acoperite de asigurările de malpraxis. Aici, lucrurile trebuie schimbate. E unul dintre capitolele unde legislația trebuie modificată. Trebuie modificată legea profesiei medicale, cea a malpraxisului, clarificată răspunderea penală a medicului. Și trebuie formate acele grupuri de experți independenți care să ofere opinii în special în expertizele medico-legale. Medicul trebuie să se simtă protejat, și pacientul la fel. Reglementarea trebuie făcută conform vremurilor pe care le trăim”, ne spune medicul.
Medicii, pândiți de burn-out
Profesia de medic este una dintre cele mai solicitante. În perioada pandemiei, umărul uriaș de îmbolnăviri a făcut să se vorbească pe scară largă despre burn-out.
”Noi am efectuat două asemenea chestionare de evaluare a burn-out-ului medicilor bucureșteni. Unul în 2017, altul în 2021. Le-am analizat comparativ, apoi. Principalul factor de stres, atât în 2021, cât și în 2017, a fost reprezentat de pacienții dificili cu care se confruntau medicii. Al doilea factor de stres, în 2021, a fost volumul mare de muncă. Un alt lucru de care s-au plâns a fost lipsa de echipament medical, numărul redus de personal și relațiile tensionate între colegi”, ne lămurește Prof. Doc. Poiană.
”De asemenea, timpul alocat unei consultații trebuie luat în calcul. Sunt situații când nu ai destul timp să vorbești cu pacientul. Pacienții doresc un timp mai mare de lucru, cea ce este solicitat și de medici”, ne mai spune Cătălina Poiană.
Și percepția asupra medicilor este o problemă. În pandemie erau eroi, după explozia mediatică a subiectului ”doamnelor cu coasa”, medicii erau priviți circumspect.
”La un moment dat suntem eroi. Apoi nu mai suntem, suntem de la Pantelimon. Se uită foarte repede faptele bune. Consider că orice caz medical cu acuze grave trebuie foarte bine investigat, analizat și judecat. Și dacă este ceva de plătit, să se plătească. (…) Totul trebuie făcut cu foarte mare responsabilitate. Nu se poate să faci atât de multe lucruri și să nu greșești. Din orice greșeală trebuie însă să învățăm ceva, tocmai ca să n-o mai repetăm”, ne mai spune profesorul Poiană.
