Economia României ar putea crește cu 5,8% în acest an, conform estimărilor din partea Comisiei Europene. Pronosticurile sunt revizuite în sus față de situația din vară, când Guvernul european ar fi așteptat o creștere de 3,9% și față de estimarea din vară, de 2,6%.
Datele se bazează pe fondul că, în prima jumătate a anului 2022, economia României a crescut cu o rată anuală de 5,7%. În special, consumul privat și investițiile au crescut odată cu ridicarea restricțiilor instituite în pandemie, permițând cererii reținute să recupereze diferența. În plus, o piață a muncii în plină dezvoltare, cu o creștere mai mare a ocupării forței de muncă și a salariilor, a susținut venitul disponibil, simultan cu măsurile guvernamentale de atenuare a impactului prețurilor mari la energie.
Totuși, în a doua jumătate a anului 2022 și ulterior, se estimează că după războiul Rusiei cu Ucraina, inflația ridicată, politica monetară strictă și controalele aspre ale lichidității vor încetini semnificativ creșterea PIB-ului real. Se așteaptă ca sectoarele precum agricultura, mineritul și produsele chimice să fie afectate cel mai profund. Drept urmare, pentru 2023, Comisia estimează că această creștere va încetini brusc la 1,8% (față de 2,9% pentru prognoza de vară), înainte de a reveni ușor în 2024 la 2,2%, conform economedia.ro.
Ajutorul din partea fondurilor UE
Forma brută a capitalului fix va putea crește PIB-ul real, având în vedere fluxul așteptat de fonduri UE, în mod special din partea Facilității de redresare și de reziliență (RRF). Se așteaptă ca dezvoltarea consumului privat să meargă doar în sens pozitiv, pentru că inflația reduce venitul disponibil al gospodăriilor, în timp ce schemele de sprijin guvernamental și piața forței de muncă rezilientă oferă un anumit sprijin.
Anul acesta, cererea internă dominantă ar trebui să aprofundeze și mai mult deficitul de cont curent, aproape până la 9,1%. După, răcirea oconomiei evidențiază o îmbunătățire limitată, conform cererii mici de importuri.
Riscurile pe care prognoza macroeconomică le întâmpină sunt aproape de dispariție, având în vedere întârzierile și implementarea PNRR a României, care ar putea reduce investițiile și creșterea.
Inflație ridicată în 2023
Prețurile internaționale mai ridicate la alimente și energie au afectat componentele de bază ale inflației și vor duce la salarii nominale mai mari. În acest context, se preconizează că inflația va persista pe toată perioada în discuție. Pe măsură ce planul de sprijin energetic expiră în al treilea trimestru al anului 2023, prețurile cu amănuntul la energie sunt de așteptat să crească.
În general, rata anuală a inflației este preconizată să atingă 11,8% în 2022, 10,2% în 2023, înainte de a scădea înapoi la 6,8% în 2024, conform estimărilor Comisiei.
Deficitul public este în scădere
Deficitul public general al României este așteptat să scadă la 6,5% din PIB în acest an, de la 7,1% în 2021. Veniturile vor beneficia de o creștere puternică a PIB-ului nominal și a veniturilor fiscale și non-fiscale legate de economia energetică. În ceea ce privește cheltuielile, investițiile publice sunt preconizate să fie mai mari decât în 2021, în timp ce salariile din sectorul public, beneficiile sociale și achizițiile publice vor crește mai lent în raport cu PIB-ul nominal.
Prognoza ia în considerare măsurile de atenuare a impactului economic și social al prețurilor ridicate la energie adoptate în aprilie (bonuri alimentare, subvenții pentru combustibil) și iulie (creșteri salariale în sectorul public, plăți unice pentru pensionari), modificări ale codului fiscal și schema de compensare pentru a face față creșterii prețurilor la energie până în august 2023.
Impactul pozitiv asupra veniturilor din creșterea ridicată a PIB-ului nominal și reforma administrației fiscale privind colectarea impozitelor inclusă în PNRR a compensat parțial presiunea în creștere asupra deficitului. Acest lucru este datorat de situația măsurilor de sprijin economic și a asigurărilor sociale, precum și a majorării plăților dobânzilor din cauza deteriorării accesului pe piață.
Se preconizează că datoria publică generală va coborî la 47,9% din PIB în 2022, la 47,3% în 2023, înainte de a crește la 47,6% în 2024.
Deficitul este de așteptat să se reducă la aproximativ 5,0% din PIB în 2023, în principal din cauza cheltuielilor curente mai scăzute ca procent din PIB. Cheltuielile de capital sunt de așteptat să crească într-un ritm constant datorită implementării PNDR, precum și a altor investiții sponsorizate de țară. În 2024, deficitul este de așteptat să scadă la 4,8% din PIB.
