Infofinanciar > Info > Programul „Tomata” pentru fermieri. Ce trebuie să știe legumicultorii
Info

Programul „Tomata” pentru fermieri. Ce trebuie să știe legumicultorii

Programul „Tomata” pentru fermieri. Ce trebuie să știe legumicultorii
sursa foto arhiva companiei

Programul de susţinere a producţiei de legume cultivate în spaţii protejatea, cunoscut drept „Tomata”, va exista și în „versiunea de toamnă”, legumicultorii care cultivă tomate, ardei gras şi/sau lung și/sau gogoșar, castraveţi, fasole păstăi, salată, spanac sau ceapă verde pe cel puțin 1.000 m.p. urmând să primească un ajutor de minimis de 1.000 euro.

Condiția este să valorifice, cu acte doveditoare, o cantitate minimă (prevăzută în actul normativ) până la 31 ianuarie 2025.

Florin Barbu, declară că pregătește o nouă versiune a acestui program. Conform noii viziuni, ajutorul ar urma să fie acordat pentru toată suprafața cultivată cu legume în spații protejate, în condițiile din program. Astăzi, indiferent ce suprafață cultivă, fermierii primesc acest ajutor de minimis (care pentru tomatele cultivate primăvara a ajuns și la 3.000 euro) doar pentru 1.000 m.p./cultivați. Cum ajutorul nu a fost tocmai mic, foarte mulți fermeri au apelat la „artificii” și și-au fărâmițat ferma, împărțind între membrii familiei, și nu numai, suprafețe de câte 1.000 m.p. pentru a putea încasa banii.

Legumicultorii și fondurile europene

Nu toți au putut în schimb să facă asta, iar cel mai mult au fost afectați, spune fermierul Ion Păunel, liderul Sindicatului Producătorilor Olt, acei fermieri care au accesat fonduri europene.

„Cei mai dezavantajați la acest program <Tomata> erau fermierii care accesau fonduri europene. Cei care accesau sprijin pentru fermele mici, tinerii fermieri și cei care accesează proiecte mult mai mari, pentru că aceștia puteau beneficia doar de suprafața de 1.000 m.p.. Ceilalți fermieri, care nu au accesat fonduri europene, au avut și posibilitatea de a diviza, de a da la alții în arendă. Eu zic că se repară ceva cu această inițiativă”, explică Păunel.

Provocarea la care poate că se gândesc mai puțin acum micii fermieri este aceea că și administratorii serelor de mari dimensiuni vor avea aceeași posibilitate de a aplica pentru ajutorul de minimis, spune Păunel.

„Să nu uităm că vor intra, spre exemplu, și serele din România de această dată, cu toată suprafața. Avea 3 hectare de sere, 7 hectare de sere , cine are așa ceva în România, el putea să primească pentru 1.000 m.p., or acum va lua pe toată suprfața. Și eu cred că așa îi stimulăm și pe fermieri. (…) Concurența noastră vine chiar din țară, pentru că marii fermieri, având toată logistica necesară, utilaje și așa mai departe, au început să cultive suprafețe cu legume în câmp și să construiască sere și solarii. Și vor lucra organizat, cu factură, cu chitanță, cu tot ceea ce înseamnă legislația națională în vigoare. Dacă nu ne dăm seama că trebuie să ne asociem în cooperative, în grupuri de producători și așa mai departe, poate peste câțiva ani va fi prea târziu”, avertizează Păunel.