Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF) e cunoscut mai ales sub denumirea de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Reprezintă un instrument crucial implementat de Uniunea Europeană pentru a stimula creșterea economică și pentru a ajuta statele membre să facă față impactului pandemiei de COVID-19. Acest program a avut rezultate variate în diferitele state membre ale UE.
Progrese notabile, dar întârzieri în atingerea obiectivelor
Fondurile alocate au fost distribuite sub formă de granturi în valoare de 356,7 miliarde de euro, fără obligația de rambursare. Și împrumuturi în valoare de 291 de miliarde de euro, care presupun obligația de rambursare.
Această abordare acoperă întregul spectru al celor 27 de state membre ale UE. Oferă flexibilitate în abordarea specifică a nevoilor fiecărei țări.
Evaluările privind progresul în implementare arată o diversitate de performanțe. Unele state membre au reușit să utilizeze eficient fondurile pentru a revitaliza sectoarele afectate și pentru a promova inovarea, infrastructura verde și digitalizarea.
Altele pot întâmpina dificultăți în implementare din diverse motive, cum ar fi birocrația, schimbările politice sau dificultățile în gestionarea proiectelor.
Este esențial să se continue monitorizarea și evaluarea implementării PNRR pentru a asigura că fondurile sunt folosite în mod eficient și că obiectivele stabilite sunt atinse.
Uniunea Europeană ar trebui să sprijine statele membre în depășirea obstacolelor și să faciliteze schimbul de bune practici pentru a asigura o redresare echitabilă și sustenabilă în întreaga Uniune.
Implementarea PNRR în statele membre ale UE variază semnificativ, cu unele țări înregistrând progrese rapide în utilizarea fondurilor, în timp ce altele întâmpină dificultăți și întârzieri.
România se situează într-un peisaj mixt, având progrese notabile, dar și aspecte care necesită mai multă atenție și accelerare.
PNRR a alocat 225 de miliarde de euro pentru sprijinirea economiilor europene
Guvernul român a luat măsuri importante pentru utilizarea eficientă a fondurilor PNRR în sprijinul recuperării economice și promovării reformelor structurale. Se confruntă încă cu provocări legate de capacitatea administrativă și implementarea eficientă a proiectelor.
Până în prezent, PNRR a alocat 225 de miliarde de euro pentru sprijinirea economiilor europene, cu 54 de cereri de plată primite de la 24 de state membre.
Până la 1 februarie 2024, au fost atinse peste 1.150 de obiective importante. Implementarea a înregistrat o încetinire la sfârșitul anului trecut, din cauza negocierilor privind RePowerEU, pentru a face față crizei energetice generate de conflictul din Ucraina și războiul Rusiei.
România, una dintre cele cinci țări cu cererea de plată numărul 3, se află în proces de evaluare. Cu estimări că ar putea primi 2,7 miliarde de euro în martie.
Țara înregistrează o ușoară întârziere, având posibilitatea de a transmite două cereri de plată din PNRR pe an, dar depunând doar cererea numărul 3 în anul precedent. Cererea numărul patru este planificată pentru trimestrul III al acestui an.
Până acum, România a atins 21 din cele 507 de jaloane stabilite, reprezentând 4,1% din total. În ceea ce privește obiectivele pentru trimestrul I al anului 2023, țara a atins 13% din ele.
Procentajul total de obiective planificate pentru perioada 2020-2022 este de 32%, iar România înregistrează un progres de 11,3%. Indică o întârziere față de calendarul stabilit în programele naționale de referință, conform dailybusiness.ro.
