România a depășit pentru prima dată o rată de absobție de 70% pentru fonduri europene, în anul 2022, transmite triumfător premierul Nicolae Ciucă la începutul ședinței de guvern de miercuri, 28 decembrie. Totodată, țara noastră a evidat dezangajarea a trei miliarde de euro din cadrul financiar multinaul 2014 – 2020.
România nu s-a bucurat în anii de când a aderat la UE niciodată de o rată atât de ridicată a absorbției de fonduri europene, însă după 15 ani de la aderare, în continuare avem probleme la acest capitol.
„Anul acesta am reuşit să facem în aşa fel încât creşterea ratei de absorbţie să ne asigure depăşirea procentului de 70% şi totodată să evităm dezangajarea a 3 miliarde de euro din acest cadru 2014-2020”, a transmis premierul Nicolae Ciucă în timpul ședinței de Guvern.
În cadrul exercițiului financiar multianual 2014 – 2020, care are termen de decontare a cheltuielilor anul 2023, România se află printre ultimele țări din UE la capitolul absorbției de fonduri.
O guvernare a investițiilor
„Măsurile luate la nivel de coaliţie şi puse în execuţie de la masa Guvernului, prin pachetul ‘Sprijin pentru România‘, au vizat atât susţinerea mediului de afaceri şi în felul acesta vom continua să asigurăm cea mai mare sumă pentru investiţii şi prin bugetul pe anul 2023.
Ştiţi foarte bine că la începutul anului am anunţat că în anul 2022 am asigurat la investiţii cel mai mare procent din buget. Am continuat acest proiect al nostru şi pentru anul 2023. Ca atare, vom continua să sprijinim economia, vom continua să luăm măsuri, astfel încât să nu se producă dezechilibre în ansamblul economic şi să nu fim afectaţi de toate consecinţele crizei economice la nivel european şi la nivel global”, a afirmat premierul.
O coaliție puternică
După premierul a lăudat rezultatele coaliției de guvernare, pe care a numit-o „stabilă” și de „încredere” pentru români.
„Contextul în care ne-am desfăşurat activitatea guvernamentală îl ştim cu toţii. A fost o continuare a situaţiei de criză generată de pandemia de COVID-19, a urmat criza energetică, a urmat criza de securitate, războiul din Ucraina din proximitatea graniţei şi, desigur, impactul pe care l-au avut criza economică şi inflaţia.
Doresc să subliniez că, în acest ansamblu, s-a putut desprinde pentru toată lumea beneficiul de care ţara noastră s-a bucurat ca membră a Uniunii Europene şi a Alianţei Nord Atlantice, de relaţiile bilaterale pe care le avem cu partenerii noştri strategici şi, în felul acesta, să putem să avem decizii care ne-au asigurat stabilitatea socială, stabilitatea economică.
Putem să vorbim despre creştere economică şi, desigur, putem să discutăm de măsurile de întărire a securităţii şi siguranţei cetăţenilor români”, a spus premierul
