Sebastian Burduja vine cu propunerea prin lege modificarea art.253 din Codul penal, care prevede închisoare până la 5 ani pentru ”Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun aparţinând altuia ori împiedicarea luării măsurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun, precum şi înlăturarea măsurilor luate”. Însă pedeapsa ar putea să ajungă la 7 ani de închisoare, dacă bunurile afectate aparțin patrimoniului cultural.
Deputatul PNL, ministru al Digitalizării a elaborat această propunere legislativă prin care autorii desenelor de tip graffiti ar urma să facă închisoare. Această lege a fost respinsă zilele trecute de Senat, iar în cursul zilei de ieri a fost trimisă la Camera Deputaților. Fără a contesta efectele negative, cel mai adesea, ale artei stradale practicate de tineri teribiliști, pare, totuși, extremă ideea trimiterii lor în pușcărie alături de tîlhari, violatori, ucigași și alți autori de fapte teribile.
Pentru graffiti, există legea 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de convietuire socială, a ordinii si linistii publice, care prevede că desenele pe garduri și clădiri constituie contravenție și se sancționează cu amendă.
Mișcări de revoltă
Interesant de remarcat, în treacăt, graffiti-urile au fost, în ultimii ani, o formă de luptă a mișcărilor împotriva PSD ori de promovare a unor figuri precum Dacian Cioloș ori Laura Kovesi, chipul acestora fiind aplicat cu ajutorul unor șabloane pe nenumărate clădiri din București.
Lupta deputatului PNL cu graffiti-urile nu s-a declanșat în vremea când ținta unora dintre desene era ”ciuma roșie”, ci abia după vandalizarea, în decembrie anul trecut, a casei liberalului Ionel Brătianu. Deocamdată, pe lângă votul negativ din Senat, legea lui Burduja a primit aviz negativ și de la Consiliul Economic și Social, care a apreciat că pedeapsa e disproporționată în raport cu natura faptei și introduce o diferențiere între public și privat, conform inPolitics.
Această artă există dinaintea deputatului PNL
Romanii gravau graffiti în proprii pereți și monumente, iar exemple ale lucrărilor lor există de asemenea și în Egipt. Erupția Vezuviului a păstrat graffiti zgâriat pe pereții din Pompeii, și ne oferă o perspectivă directă asupra vieții de stradă: latină vulgară, insulte, magie, declarații de dragoste, mesaje politice. În contrast cu tipicul graffiti-ului modern, alfabete și citate din literatură au fost găsite pe pereții din Pompei, fie pentru plăcerea scriitorului, fie din dorința de a impresiona, deși anonim, trecătorul prin familiaritatea sa cu literele și literatura.
Graffito-ul Alexamenos, aflat la Colosseum și datând din secolul I, reprezintă un gladiator venerând un personaj răstignit, cu cap de măgar, și inscripția ”ALEXAMENOS CEBETE DEO” (Alexamenos venerând pe Dumnezeu). Arheologii speculează că graffiti-ul este o caricatură realizată de alt gladiator la adresa unui coleg creștin. Graffiti-ul Alexamenos este cea mai veche reprezentare a lui Christos descoperită până azi.
