Proteste în Franța. Nemulțumit de noul premier, electoratul a ieșit în stradă

În Franța se desfășoară proteste împotriva numirii lui Michel Barnier în funcția de prim-ministru al țării. Demonstrațiile au fost convocate de partidele din stânga politică, al căror candidat pentru funcția de prim-ministru a fost respins de președintele Emmanuel Macron.

Macron l-a ales pe fostul negociator al UE pentru Brexit la 60 de zile după ce alegerile parlamentare au lăsat Franța într-un impas politic. Din cele trei blocuri puternice, dintre care stânga a fost cel mai mare, niciunul nu a reușit să formeze o majoritate în Adunarea Națională.

Încep protestele în Franța

Michel Barnier a declarat că este deschis formării unui guvern care să includă membri ai stângii. Cu toate acestea, supraviețuirea Guvernului ar putea depinde de voturile partidului de extremă-dreapta, deși aceștia au precizat că nu vor face parte din guvernul său.

Premierul a început să formeze cabinteul la o zi după ce a preluat funcția, în urma unei consultări cu Emmanuel Macron. După discuțiile cu liderii republicanilor de dreapta și cu grupul centrist Ensemble, Barnier a precizat că discuțiile merg foarte bine.

Într-un interviu televizat acordat vineri seară, noul premier în vârstă de 73 de ani, a evidențiat că este dispus să selecteze miniștri din întregul spectru politic, inclusiv „oameni de stânga”. Cu toate acestea, stângă politică acuză că , Lucie Castets, candidata pentru funcția de prim-ministru. a fost respinsă de Emmanuel Macron deoarece nu avea nicio șansă de a primit votul de încredere în Adunarea națională.

Electoratul francez, nemulțumit de numirea noului premier

Jean-Luc Mélenchon, un veteran al partidului radical Franța Neclintită, a făcut apel la marșuri în toată Franța și la „cea mai puternică mobilizare posibilă”. Unele sindicate și grupuri de tineri au declarat că vor participa.

„Avem un prim-ministru complet dependent de RN (partidul lui Marine Le Pen)”, a declarat Castets. Aceasta s-a plâns că, la fel ca milioane de alegători francezi, s-a simțit trădată. Și că președintele a ajuns, de fapt, să guverneze cu extrema dreaptă.

În acest context Barnier a promis să abordeze provocările, furia, suferința, sentimentul de abandon, de nedreptate. Premierul a declarat pentru postul TF1 că, în calitate de prim-ministru, va aborda probleme naționale. Inclusiv reforma pensiilor, migrația și situația economică a țării.

Fostul prim-ministru Gabriel Attal, al cărui bloc centrist s-a clasat pe locul al doilea în alegeri, a declarat după discuțiile cu Barnier că Ensemble este pregătit să se alăture unui front larg cu dreapta republicană și stânga republicană, fără „dorința de a bloca sau de a oferi sprijin necondiționat”.

Franța riscă din nou un blocaj politic

Barnier însuși provine din rândul republicanilor. Liderul partidului, Laurent Wauquiez, a declarat că decizia sa depinde de planurile prim-ministrului. „Pentru moment, nimic nu a fost decis”. Unii reprezentanți ai stângii au declarat că este vina lor că au ajuns să îl aibă pe Barnier ca prim-ministru.

Primarul socialist al Parisului, Anne Hidalgo, a subliniat că președintele l-a luat în considerare pe fostul prim-ministru socialist, Bernard Cazeneuve, pentru acest post, dar că acesta a fost refuzat de propriul său partid.

Un alt primar socialist, Karim Bouamrane, a acuzat intransigența din partea altor părți ale alianței de stânga. „Liderii Marine Le Pen și Jordan Bardella, au subliniat deja că nu se vor alătura guvernului Barnier. Dar vor aștepta să vadă ce politici aduce acesta în parlament înainte de a decide asupra unui vot de încredere.

Stânga amenință cu un vot de încredere. Dar fără sprijinul extremei drepte, nu va fi în măsură să îl facă pe Barnier să cadă. „Este un om care nu a mers niciodată prea departe, atunci când a vorbit despre RN. Nu ne-a alungat niciodată. Este un om al discuțiilor”, a declarat Marine Le Pen, indicând că ar putea să-i permită să continue în funcție, potrivit BBC.