Peste 2 milioane de persoane au manifestat sâmbătă în toată Franța pentru a menține presiunea asupra guvernului în legătură cu planurile sale de reformă a pensiilor, în special cu o măsură de creștere a vârstei de pensionare de la 62 de ani la 64 de ani.
„Dacă nu sunt capabili să asculte ceea ce se întâmplă pe străzi și nu sunt capabili să realizeze ce se întâmplă cu oamenii, ei bine, nu ar trebui să fie surprinși că la un moment dat se va umple paharul”, a declarat pentru Reuters Delphine Maisonneuve, o asistentă medicală în vârstă de 43 de ani, în timp ce se dădea startul unui protest la Paris.
Francezii ies cel mai repede la pensie din OCDE
Francezii petrec cel mai mare număr de ani la pensie dintre țările OCDE, un beneficiu la care, arată sondajele de opinie, o majoritate substanțială a oamenilor sunt reticenți în a renunța. Președintele Emmanuel Macron spune că reforma este „vitală” pentru a asigura viabilitatea sistemului de pensii.
Primele estimări au arătat că numărul de participanți a crescut la Paris cu aproximativ 20% față de ultimul protest de marți, potrivit ziarului Le Figaro. Sindicatele au sperat la o prezență uriașă la primele proteste din weekend de la începutul mișcării și să atragă oameni de toate vârstele și din toate mediile pentru a arăta guvernului că furia împotriva reformei este profundă. Și fix asta au primit. 963.000 de manifestanți au fost numărați sâmbătă pe întreg teritoriul Franței de către Ministerul de Interne, pentru această a patra zi de mobilizare împotriva reformei pensiilor. Este a treia cea mai mare zi de mobilizare din cele patru organizate de la început.
CGT revendică „peste 2,5 milioane” de manifestanți sâmbătă în Franța
La momentul redactării acestui articol, ziarul francez Le Parisien a actualizat numărul de protestatari de sâmbătă la peste 2,5 milioane de oameni în stradă. Potrivit Confederației Generale a Muncii din Franța (CGT), „peste 2,5 milioane” de persoane au manifestat pe străzile din Franța în cea de-a patra zi de mobilizare împotriva reformei pensiilor. Marțea trecută, CGT a revendicat „aproape 2 milioane” de manifestanți. Ministerul de Interne a declarat că a numărat 963.000 de manifestanți în țară sâmbătă și 757.000 marțea trecută. 1,272 milioane de manifestanți au fost numărați pe 31 ianuarie, în a doua zi de mobilizare, și 1,12 milioane pe 19 ianuarie, în prima zi de mobilizare.
La Paris, nu au fost niciodată atât de mulți manifestanți ca sâmbătă, potrivit sediului central al poliției, care a numărat 93.000 de persoane. CGT revendică 500.000 de manifestanți pe străzile capitalei sâmbătă.
În orașul Tours, din centrul de vest al țării, unde prezența la vot a părut substanțial mai mare decât la jumătatea lunii ianuarie, pompierul Anthony Chauveau, în vârstă de 40 de ani, a declarat pentru Reuters că opoziția față de reformă este crucială deoarece dificultățile meseriei sale pur și simplu nu sunt luate în considerare. „Ne spun că va trebui să mai lucrăm încă doi ani… speranța noastră de viață este mai mică decât a majorității muncitorilor”, a spus el.
Caracterul pașnic al protestelor de la Paris a fost parțial afectat de câteva incidente. O mașină și câteva coșuri de gunoi au fost incendiate, iar forțele de poliție au folosit gaze lacrimogene și grenade paralizante în încercarea de a dispersa unele dintre elementele mai radicale ale protestelor.
De ce se opun sindicatele reformei pensiilor
Într-o declarație comună înainte de marșurile de sâmbătă, toate sindicatele principale au cerut guvernului să retragă proiectul de lege. Acestea au avertizat că vor încerca să blocheze Franța începând cu 7 martie dacă cererile lor nu vor fi îndeplinite. O grevă este deja programată pentru 16 februarie.
„Dacă guvernul continuă să rămână surd, atunci inter-sindicaliștii vor cere închiderea Franței”, au declarat aceștia înaintea marșurilor de sâmbătă. Protestele sunt primele care au loc într-un weekend, când muncitorii nu trebuie să facă grevă sau să își ia liber. Ele urmează după prima săptămână de dezbateri în parlament pe tema legislației privind pensiile.
Opoziția a sugerat mii de amendamente pentru a complica dezbaterea și, în cele din urmă, pentru a încerca să forțeze guvernul să adopte proiectul de lege fără un vot parlamentar și prin decret, o mișcare care ar putea amărî restul mandatului lui Macron. El fusese reales în aprilie 2022 pentru cinci ani.
Creșterea vârstei de pensionare cu doi ani și prelungirea perioadei de plată ar aduce un plus de 17,7 miliarde de euro în contribuțiile anuale la pensii, permițând sistemului să se echilibreze până în 2027, potrivit estimărilor Ministerului Muncii.
Sindicatele spun că există și alte modalități de a face acest lucru, cum ar fi taxarea celor super-bogați sau solicitarea angajatorilor sau a pensionarilor înstăriți să contribuie mai mult. „Chiar dacă, la vârsta mea, nu sunt cu adevărat afectat (de reforma pensiilor), este important să fim vigilenți în ceea ce privește societatea noastră, să existe solidaritate, să fie una în care oamenii sunt foarte apropiați unii de alții și să fim vigilenți în ceea ce privește grija față de bătrânii noștri, dar și față de copiii noștri”, a declarat Kamel Amriou, 65 de ani, un grafician pensionar, citat de Reuters.
