Uniunea Europeană încheie anul 2022 în condiții nu tocmai plăcute. Zguduit sistematic de un război început din luna februarie, Bătrânul Continent s-a confruntat cu crize multiple, prețuri ridicate atât pentru energie cât și pentru alimentele de bază iar credibilitatea blocului comunitar a fost grav afectată de scandalul Qatargate. Este puțin probabil ca aceste probleme să fie remediate în 2023.
Începând cu 1 ianuarie 2023 UE își va deschide porțile în fața Croației, țară care va fi membră a spațiului Schengen. În timp ce România și Bulgaria vor trebui să mai aștepte până ce vor primi beneficia de acces în zona euro, regimul de la Zagreb face un pas important în consolidarea economiei și îmbunătățirea standardelor de viață.
Croația, noua membră a zonei Schengen
Croația se alătură astfel, clubului statelor care sunt membre ale celor mai integrate confederații de pe continent din care fac parte state precum Belgia, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Lituania, Luxemburg, Letonia, Spania Slovacia și Portugalia. Trebuie menționat că, la fel ca România, în urmă cu trei decenii Croația avea un sistem comunist cu un singur partid la fel ca țările baltice sau Slovenia.
”Operațiunea Specială de Eliberare a Ucrainei” demarată de Federația Rusă la finalul lunii februarie și-a pus amprenta asupra nivelului de trai european, pe întregul continent creșterea prețurilor la energie a reprezentat o provocare serioasă pentru toate statele europene.
Într-un final, după luni întregi de dezbateri asupra modului în care trebuie tratată problema majorării tarifleor pentru energie și combustibili, statele membre UE au ajuns la un consens, în sensul că miniștrii energiei din cadrul Executivului European au convenit asupra unui plafon prim care creșterile excesive ale prețurilor pentru gaze au fost limitate.
Jozef Sikela, ministrul ceh al industriei cel care a prezidat întâlnirile Comisiei a declarat că acordul a deblocat alte acte normative menite să abordeze efectele survenite în urma reducerilor drastice ale Rusiei în materie de exporturi energetice spre blocul comunitar.
Agenda publică a Uniunii Europene în 2023
Criza energetică, inflația și recesiunea economică se vor afla pe agenda publică a Uniunii Europene și în 2023. Atât Bulgaria cât și Slovenia se așteaptă că linia decizională a Uniunii Europene să vină cu soluții eficiente și durabile pentru a depăși impasul prin limitarea prețurilor de piață pentru gaz și electricitate.
Uniunea Europeană va trebui să ofere un răspuns la legea americană de reducere a inflației și la relaxarea normelor privind ajutoarele de stat, un aspect extrem de important pentru Belgia. În acest sens, Ursula von der Leyen declara la 14 decembrie faptul că Executivul europea va propune în luna ianuarie a anului 2023 noi reguli pentru subvenționarea tehnologiilor verzi în cadrul Uniunii.
Această măsură reprezintă o replică pentru proiectul de lege emis de administrația de la Washington, intitulat Inflation Reduction ACT (IRA) ” Trebuie să dăm răspunsul nostru, IRA-ul nostru european” a declarat Von der Leyen potrivit digi24.ro. Trebuie precizat faptul că legislația americană americană acordă beneficii fiscale consumatorilor care își cumpără vehicule electrice cu acumulatori fabricați pe plan intern.
În aceste condiții Uniunea Europeană a criticat subvențiile de 369 de miliarde de dolari pe care le acordă Washingtonul pentru promovarea tehnologiilor prietenoase cu clima, temându-se de erodarea bazei industrial a blocului, odată cu relocarea producătorilor în SUA.
Începând cu luna iulie a anului viitor, Spania va asigura președinția Consiliului Uniunii Europene, regimul de la Madrid va prelua ștafeta de la Suedia. Agenda politică a Spaniei va include în anul 2023 alegeri generale, totodată, va fi pentru a cincea oară cămd țara din Peninsula Iberică își asumă responsabilitatea conducerii Consiliului Uniunii Europene.
Elita politică spaniolă va profita de acest madat pentru a spori atenția Uniunii Europene asupra a două regiuni cu tradiție pentru Madrid, America Latină și proximitatea sudică a continentului european, o astfel de reuniunie nu a mai avut loc din 2015.
