Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a declarat vineri, 20 septembrie, că România se numără printre puținele economii al căror deficita se datorează investițiilor. Oficialul a evidențiat că „singura cale spre dezvoltare o constituie push-ul investițional”.
Câciu a explicat cum poate România să-și corecteze deficitul conjunctural realizat pe baza investițiilor. Soluția, spune ministrul Investițiilor, este dată de efectul de multiplicare al investițiilor, care, într-un final vor rezulta în venituri aduse bugetului de stat și în diminuări de cheltuieli.
Adrian Câciu explică de ce deficitul României a depășit pragul de 3% din PIB
Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, Adrian Câciu a prezentat și statisticile oficiale din ultimele trei decenii ale statelor UE . Minitstrul a punctat în baza datelor comparative că nu există nicio țară din blocul comunitar care să nu fi depășit pragul de 3% deficit bugetar din PIB în cel puțin doi ani.
„În ultimii 30 de ani, nu există vreo ţară membră UE care să nu fi depăşit criteriul 3% deficit bugetar din PIB în cel puţin 2 ani. Toate ţările membre UE au avut perioade de dezvoltare accelerată pe baza investiţiilor (puternic stimul din fonduri europene, mai ales ptr infrastructura) în care deficitul a depăşit cu mult 3% din PIB. Majoritatea perioadelor de convergenţă puternică sunt asociate cu deficite bugetare mari, centrate pe un big push investiţional”, a explicat ministrul Investițiilor.
Același Adrian Câciu a mai evidențiat că România va adopta aceleiași strategie cel puțin până în 2027. Mai mult decât atât, ministru a invocat tiparele economice folosite de Franța și Grecia, două economii care au înregistrat un deficit de peste 3% din PIB în ultimii 23 de ani. Iar exemplele continuă cu Ungaria, Polonia, Portugalia, Spania, Slovaca, Malta, Italia, Croația și Cehia.
Sursa foto: Arhiva companiei: Adrian Câciu
O strategie des întâlnită în blocul comunitar european
Ministrul a mai precizat că și prima economie a Europei, Germania, a depășit de 11 ori criteriul deficitului bugetar în ultimele trei decenii. La fel au făcut și statele nordice. Amintim Finlanda, Danermarca sau Suedia, dar care au depășit ținta de 3% din PIB, de patru, respectiv două ori.
„UE ca întreg a depăşit criteriul deficit bugetar mai mare de 3% din PIB în 14 ani din ultimii 30 de ani, iar Zona Euro (creată la 1 ianuarie 1999) a depăşit în 11 ani de la înfiinţare până în prezent. Germania a depăşit criteriul deficitului bugetar de 11 ori în ultimii 30 de ani, Austria de 9 ori, Olanda de 7 ori.
Cel mai bine stau Luxemburg, care a depăşit o singură dată criteriul în ultimii 30 de ani, şi ţările nordice care au depăşit criteriul deficit bugetar astfel: Finlanda de 4 ori în ultimii 30 de ani, iar Danemarca şi Suedia de câte 2 ori”, a a adăugat Adrian Câciu în postarea de pe Facebook.
Previziunile ministrului Adrian Câciu
Pe fondul contextului economic actual, Câciu estimează că 12 state din blocul comunitar european vor depăși deficitul. Însă, anterior, ministrul Investițiilor a punctat faptul că datoria publică a țării este cauzată și de investițiile asumate de guvernarea Ciolacu. Investițiii care, de altfel, vor contribui la creșterea bugetului de stat.
„România se află printre puţinele ţări al căror deficit este realizat pe investiţii. Singura cale spre dezvoltare este push-ul investiţional. Cum se «repară» deficitul conjunctural (2-3 ani) care este realizat pe investiţii? Prin efectul de multiplicare al acestora. Efect care aduce noi venituri economiei şi bugetului. Timp în care presiunea pe cheltuieli scade odată cu plata investiţiilor realizate”, a conchis Câciu.
