Potrivit indexului Global Firepower 2023, România a înregistrat o scădere de 9 poziții în clasamentul puterii militare, din cauza ritmului redus în care se desfășoară programele de înzestrare pentru Armata Română. În contextul unei situații tensionate la graniță, România a căzut pe locul 47 în clasamentul celor mai puternice armate din lume, în scădere față de poziția 38 ocupată în anul precedent.
Indexul Global Firepower utilizează peste 60 de factori individuali pentru a calcula scorul PowerIndex („PwrIndx“) al fiecărei națiuni, având în vedere diverse categorii precum cantitatea de unități militare, sisteme de armament, poziția financiară, inclusiv PIB-ul, capacitățile logistice și geografia.
România comparată cu statele vecine
Prin intermediul acestor variabile, se determină un index de putere pentru fiecare țară, iar cu cât acesta se apropie mai mult de 0,0000 (o valoare considerată imposibil de atins conform portalului), cu atât națiunea respectivă este considerată mai puternică din punct de vedere militar în cazul unui conflict convențional.
În ceea ce privește România, aceasta a obținut un scor de 0,7735, situându-se pe locul 47. În clasamentul menționat, Bulgaria se află pe locul 59, cu un index de 0,9757, Ungaria ocupă poziția 54, cu un index de 0,8643, Serbia se situează pe locul 58, cu un index de 0,9571, în timp ce Moldova se află într-o poziție mai joasă, locul 143, cu un index de 4,0861, apropiindu-se de eliminare din clasament.
Armata României duce lipsă de personal și dotări
Potrivit datelor indexului, Armata Română se confruntă cu provocări în ceea ce privește personalul militar. Cu o populație totală de 19.053.800 de cetățeni, Ministerul Apărării Naționale (MApN) dispune doar de 67.000 de militari activi. În plus, situația este mai gravă în ceea ce privește numărul de militari în rezervă, unde MApN mai are doar 50.000 de persoane. Încercările de a recruta rezerviști voluntari întâmpină o rezonanță limitată în rândul cetățenilor.
În ceea ce privește dotările militare, deși se confruntă cu o situație tensionată la graniță, România nu a înregistrat progrese semnificative față de anul precedent. Anumite programe strategice de înzestrare, cum ar fi F-16, Patriot, HIMARS, Iveco sau Piranha V, au continuat conform planificărilor, însă în alte cazuri se află încă în stadiul de contracte semnate fără ca livrările să fi început. Acest lucru se aplică, de exemplu, celor 32 de avioane de luptă F-16 Fighting Falcon achiziționate din Norvegia, precum și sistemelor de drone înarmate Watchkeeper X sau Bayraktar TB2.
De asemenea, programele de înzestrare pentru sistemele de arme SHORAD – VSHORAD, mașini de luptă pentru infanterie pe șenile – MLI, tancuri Abrams și sisteme obuzier calibru 155 mm, evaluate la aproximativ 10 miliarde de euro, se află încă în faza de tatonare, fiind necesară aprobarea Parlamentului. În mod preocupant, nu există nicio mențiune despre achiziționarea de elicoptere moderne, chiar dacă acest program este discutat de câțiva ani, nu s-au întreprins încă demersuri concrete în acest sens. Este important de menționat că România nu dispune nici măcar de un elicopter de atac în prezent, scrie Știripesurse.
