Președintele rus, Vladimir Putin, ar putea obține 82% din voturi la viitoarele alegeri, potrivit unor institute de sondaje loiale Kremlinului luni. Rușii sunt chemați la urne pentru alegerile prezidențiale care se vor încheia duminică. Putin urmează să obțină un nou mandat de șase ani.
Alegerea sa este văzută ca o concluzie de la sine înțeleasă în absența oricărui contracandidat serios. Totuși, autoritățile fac tot posibilul să prezinte sondajul ca fiind convingător.
Contracandidații lui Putin în cursa alegerilor
Trei candidați rivali, care fie îl susțin în mod deschis pe Putin, fie urmează linia Kremlinului. Aceștia sunt văzuți ca neavând nicio șansă. Ei au între 5% și 6% din voturi fiecare, potrivit sondajului realizat de institutul de cercetare a opiniei publice VCIOM în rândul alegătorilor cu drept de vot. Comisia electorală centrală nu a autorizat niciun candidat opozant să candideze la alegerile care sunt programate de vineri până duminică.
Sondajele de opinie din Rusia sunt un instrument cheie pentru guvern pentru a evalua eficiența propagandei Kremlinului, de exemplu în mass-media de stat. Televiziunea de stat este controlată de Kremlin, vizionată în principal de rușii în vârstă din zonele rurale. Aceasta îl prezintă pe Putin ca neavând alternativă.
Putin se află la putere de aproape un sfert de secol. Tot el a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în 2022. Totuși, susține că alegerile sunt un vot privind „viitorul Rusiei”. El încadrează războiul din Ucraina drept o luptă împotriva hegemoniei occidentale, ceea ce rezonează cu mulți ruși.
Dacă Putin obține peste 80% din voturi, ar fi cel mai bun rezultat al său la un scrutin prezidențial. Acesta ar putea fi interpretat ca un indiciu al încrederii puterilor de la guvernare. La alegerile din 2018, el a obținut 76,7% din voturi, cu o prezență la vot de 67,5%.
Comisia electorală estimează că numărul alegătorilor eligibili din Rusia este de 112 milioane. Alte 2 milioane de ruși trăiesc în străinătate.
Putin își elimină adversarii sub diferite metode
Echipa care a lucrat pentru disidentul Alexei Navalny a făcut apel la un vot de protest duminică. Aceștia au cerut opozanților lui Putin să se prezinte la secțiile de votare exact la prânz pentru a arăta că sunt împotriva președintelui rus, conform yahoo.com.
De-a lungul anilor, Putin a creat un sistem politic care elimină rivalii considerați ca reprezentând o amenințare, dar permite – și uneori încurajează – o mână de concurenți care susțin o fațadă de alegeri corecte, dar care, în cele din urmă, susțin linia sa în ceea ce privește chestiunile la care Kremlinul ține cel mai mult.
Aceasta a prins contur după ce Putin a ajuns la putere în 2000, când a început să creeze ceea ce specialiștii în științe politice numesc o verticală a puterii, în care diferite niveluri ale ierarhiei politice îi răspund în ultimă instanță. Cheia acestui lucru a fost ceva ce spin-doctorii Kremlinului au numit „democrație gestionată”, o formă de guvernare care menține alegerile, făcând în același timp totul pentru a determina rezultatul acestora.
Pentru ca aceasta să funcționeze, Putin are nevoie de o coterie de partide aprobate de Kremlin care participă la alegerile din Rusia pentru a menține o aparență de democrație. Unele au o mai mare libertate de acțiune pentru a-și promova propriile idei politice, atâta timp cât acestea nu amenință menținerea la putere a lui Putin. Altele sunt în întregime subordonate statului.
