Malika a plâns în timp ce a depus flori la picioarele statuii unui poet ucrainean în centrul capitalei ruse. Pe lângă tristețea ei, actul era o comemorare a victimelor unui atac cu rachete rusești asupra orașului ucrainean Dnipro, femeia avea două motive să se simtă și neliniștită.
Primul a fost luminile albastre intermitente ale mașinii de poliție parcate la câțiva metri distanță. În Rusia, orice exprimare a simpatiei pentru Ucraina poate fi considerată o discreditare a forțelor armate ruse, iar în zilele de dinaintea vizitei lui Malika, mai multe persoane fuseseră arestate.
„Îi disprețuiesc”, a spus ea despre ofițerii care mișunau în jurul memorialului. Al doilea motiv de îngrijorare al ei a fost reprezentat de colegii ei moscoviți care treceau pe acolo. „Cineva ar putea să audă că fredonez Okean și să anunțe autoritățile”, a spus ea, referindu-se la trupa rock ucraineană care îi cântă în căști și a cărei muzică a devenit coloana sonoră neoficială a celor care se opun războiului.
Poliția a împânzit memorialul din Moscova pentru victimele ucrainene
Potrivit presei ruse, poliția a fost alertată prima dată de justițiarii naționaliști asupra memorialului improvizat. „Aceasta este țara în care trăim acum”, a spus Malika. „Mă uit în jurul meu la acești oameni care își văd de viața lor ca și cum nimic nu se întâmplă și sunt îngrozită”.
Chiar și fostul soț al lui Malika, cu care împarte un fiu, este „de cealaltă parte a prăpastiei” când vine vorba de opiniile sale despre război.
Putin a creat două Rusii: una de partea sa și cealaltă împotrivă
Asaltul președintelui rus Vladimir Putin asupra Ucrainei a rupt țara sa de lumea occidentală. A creat, de asemenea, o falie în interiorul societății rusești, punându-i pe compatrioți unii împotriva altora și izolându-i mai mult ca niciodată în bule de informații.
Deși acuratețea sondajelor de opinie din Rusia este adesea pusă la îndoială, rezultatele sondajelor, fie că provin din sondaje independente, finanțate de stat sau din sondaje secrete scurse de la Kremlin, toate sugerează că majoritatea populației ruse sprijină războiul sau, cel puțin, este pregătită să îl accepte ca pe un fapt de viață.
Din exil, presa independentă în limba rusă continuă să producă știri critice, profitând de platforme precum YouTube și Telegram. Deși pretind că se adresează în principal persoanelor care se află încă în Rusia, ele recunosc că, în acest fel, încearcă mai ales să își păstreze vechea audiență.
Rușii pro-Kremlin evită orice informație critică asupra conflictului din Ucraina
Extinderea acestei audiențe către rușii pro-Kremlin este o sarcină herculeană: La fel cum rușii care înclină spre opoziție evită televiziunea de stat, cei care susțin Kremlinul consumă mass-media finanțată de stat ca principală sursă de știri sau urmăresc o selecție de canale pro-război pe rețelele sociale. În viața reală, însă, bulele se suprapun. Linia de falie trece prin familii, prieteni și locuri de muncă.
Timp de zeci de ani, Dmitri, un regizor în vârstă de 45 de ani care se opune războiului, se aduna cu prietenii săi de lungă durată în preajma Crăciunului. Anul acesta nu a fost invitat la reuniune. „Ei știu cum gândesc, așa că, în felul lor, au încercat să evite o situație incomodă”, a spus el.
În mod similar, o tânără designer care a cerut să rămână anonimă a declarat că a întrerupt contactul cu mama sa timp de luni de zile, deoarece aceasta din urmă îi tot trimitea link-uri către videoclipuri YouTube pro-război.
„Familia mea este ca un microcosmos al întregii Rusii și nu știu cum să trăiesc cu ea”, a spus ea. „Există o lipsă totală de înțelegere între noi, ca și cum am fi de pe planete diferite”.
Joi, Kremlinul a catalogat Meduza, de departe cea mai citită publicație independentă de știri în rândul tinerilor ruși, drept o „organizație indezirabilă”. Rușii care distribuie un link către un articol riscă acum o amendă sau chiar urmărire penală. Cu toate acestea, există încă loc pentru acte izolate de protest, atâta timp cât acestea rămân în parametri stricți, scrie POLITICO.