Europa se grăbește să evite un „joc al reproșurilor” în domeniul apărării. Asta în timp ce se gândește cum să crească producția, în contextul unei grave penurii de muniție în Ucraina. Dar și al întrebărilor tot mai multe privind viitorul sprijin al SUA.
Pe măsură ce Ucraina intră în al treilea an de invazie a Rusiei și cresc îngrijorările cu privire la angajamentul SUA față de NATO, politicienii, diplomații și experții sunt în mare parte de acord că Europa trebuie să facă mai mult în domeniul apărării. Subiectul tensionat va fi, fără îndoială, pe ordinea de zi în momentul în care aproximativ 20 de lideri europeni se vor reuni la Paris pentru a-i transmite lui Vladimir Putin un mesaj.
Mai mulți bani pentru apărare
În timp ce multe țări europene și-au sporit cheltuielile pentru apărare, rămâne neclar cât de multă voință politică există pentru a merge mai departe. Și ce este de fapt realist pentru țările care, timp de decenii, s-au bazat pe SUA ca garantul lor suprem de securitate.
„În momentul de față, are Europa capacitatea de a umple golurile pe care le-ar putea lăsa SUA? Răspunsul este nu. Europa știe acest lucru, industria europeană știe acest lucru, Putin știe acest lucru”, a declarat Jim Townsend, fost secretar asistent adjunct al apărării din SUA pentru politica europeană și NATO.
În cercurile europene de politică de apărare, părerile sunt împărțite cu privire la ceea ce trebuie să se aștepte după alegerile prezidențiale din SUA. În special având în vedere recentele comentarii ale lui Donald Trump. Potrivit acestora, dacă va fi reales, nu va apăra aliații din NATO care nu reușesc să îndeplinească obiectivele privind cheltuielile de apărare.
Realegerea lui Trump
Întrebat cât de mult se tem factorii de decizie europeni de impactul unei posibile președinții Trump, un înalt oficial european din domeniul apărării a declarat: „Foarte mult”.
„Sub suprafață, acum se iau în considerare și se propun multe lucruri în ceea ce privește stimularea în continuare a sprijinului european pentru Ucraina în cazul în care SUA nu vor mai fi de acord”, au adăugat aceștia. Alții au adoptat o viziune mai optimistă.
„Nu cred că va exista o schimbare foarte dramatică. Asta deoarece cred cu adevărat că, la fel de mult cum SUA este importantă pentru aliații europeni, aceiași aliați europeni sunt importanți pentru Statele Unite”, a declarat Hanno Pevkur, ministrul apărării din Estonia.
Kajsa Ollongren, ministrul olandez al apărării, a declarat că, indiferent de remarcile lui Trump, războiul din Ucraina a fost „un semnal de alarmă pentru democrațiile din întreaga lume. Și pentru Europa în special”.
„Într-adevăr, Europa trebuie să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate. Acest lucru înseamnă o mare investiție financiară”, a declarat Kajsa. Ea a adăugat că acest lucru este „de fapt ceea ce facem chiar acum. Investițiile în apărare în Europa au crescut substanțial”.
„Avem nevoie de acțiune. Nu de un joc al reproșurilor”, a subliniat ministrul olandez.
Obiectivul pentru apărare
NATO a anunțat în această lună că 18 dintre membrii săi urmau să îndeplinească obiectivul de a cheltui 2% din PIB pentru apărare în acest an. În comparație cu trei membri în urmă cu un deceniu. Anul trecut, cheltuielile pentru apărare în țările europene membre NATO și în Canada au crescut cu 11%.
UE a cheltuit miliarde de euro pentru un fond care rambursează parțial statele membre pentru ajutorul trimis în Ucraina. Iar UE și NATO au pus în aplicare planuri pentru a contribui la stimularea producției de apărare. Comisia Europeană urmează să prezinte în următoarele săptămâni o nouă strategie industrială europeană în domeniul apărării.
Dar încă există provocări, potrivit lui Townsend. În prezent acesta este cercetător senior adjunct la Center for a New American Security.
„Banii intră încet-încet”, a spus el. Dar unele țări „trebuie să cheltuiască mai mult de 2%. Mult mai mult de 2%. Cum ar fi Germania. Asta pentru ca forțele lor să fie la înălțime”.
Capacitatea industrială, insuficientă
Capacitatea industrială a rămas insuficientă, a spus el.
„Industria este prea mică în ceea ce privește Europa. Iar SUA au aceeași problemă. Chiar dacă ar exista bani și voință politică, industria nu va fi capabilă să livreze ceea ce este necesar. Și, astfel, ar putea dura ani de zile pentru livrare”.
În timp ce blocul a furnizat Ucrainei mai multe muniții, nu a reușit să le furnizeze în ritmul și volumul pe care mulți le sperau.
„Intrăm acum în faza industrială a războiului”, a declarat Thierry Breton, comisarul european care a supravegheat eforturile de stimulare a producției de apărare.
Noua strategie europeană, care va fi însoțită de un program al industriei de apărare a UE, se va îndrepta către o abordare „mai permanentă, mai amplă în ceea ce privește domeniul de aplicare și bugetul și cu un impact structural asupra industriei europene de apărare”, a declarat acesta.
„Prin acest pachet, vom confirma necesitatea de a impulsiona și de a stimula achizițiile comune. Precum și investițiile directe în capacitatea de producție a echipamentelor de apărare (dincolo de muniții)”.
Capacitatea de producție
Breton a declarat că UE a „atins capacitatea de a produce” mai mult de 1 milion de cartușe pe an. Asta deși în 2023 a fost cu mult sub acest obiectiv. Aceasta va ajunge la 1,5 milioane până la sfârșitul anului 2024 și la 2 milioane anul viitor, a spus el. Există un sentiment atât în rândul factorilor de decizie politică, cât și al experților că este nevoie de mai multă grabă.
Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO pentru investiții în domeniul apărării, a declarat că este „optimist pe termen mediu și îngrijorat pe termen scurt. Asta deoarece există unele lucruri care trebuie făcute absolut urgent în ceea ce privește Ucraina”.
Pevkur a declarat că „prioritatea maximă este de a lua decizii cu privire la a lua tot ce se poate din stocurile tuturor, în special muniție, pentru a trimite în Ucraina”.
Limitările Europei
Totuși, chiar dacă Europa face mai mult, există limitări.
„Să ne intensificăm înseamnă că trebuie să ne dovedim Statelor Unite, să dovedim că putem împărți în mod echitabil sarcina și să ne ocupăm de propria securitate într-un mod proporțional și adecvat în cadrul alianței cu Statele Unite? Atunci, ca să fiu sinceră, încă ne luptăm. Dar există un scenariu mai realist acolo”, a declarat Sophia Besch, cercetător la Carnegie Endowment for International Peace.
Cu toate acestea, a adăugat ea, „dacă intensificarea înseamnă că trebuie să înlocuim Statele Unite, nu văd cum s-ar putea întâmpla acest lucru”, informează theguardian.com
