Zilele libere reprezintă o bucurie pentru români, iaranul acesta, nu se poate spune că angajații din țară nu se bucură de un număr mare de zile libere. România este în 2023 una dintre țările ce oferă cetățenilor cele mai mult liber de la serviciu din partea statului prin diverse sărbători legale. Însă ce trebuie să știe acum românii este că în Codul Muncii se precizează foarte clar că se aceste zile libere se pot împuțina dacă nu respectă regulile și încalcă o greșeală semnificativă.
Pe lângă zilele libere oferite de stat, cum ar acum și minivacanța de patru zile acordată bugetarilor cu ocazia sărbătoririi Adormirii Maicii Domnului, românii beneficiează, indiferent de mediul unde lucrează, stat sau privat, de 20 de zile libere pentru odihnă. Chiar și așa, potrivit prevederilor înscrise în Codul Muncii, aceste zile libere de concediu se pot împuțina dacă nu este respectată o regulă esențială.
Greșeala ce te lasă fără zile libere
Ei bine, angajații pot fi împiedicați de către angajator să-și folosească în întregime sau parțial cele 20 de zile libere legale pentru odihnă, dar asta doar în baza unor motive bine întemeiate. Ce se întâmplă într-o astfel de situație? Potrivit prevederilor înscrise în Codul Muncii, se menționează clar că angajatorul se află în obligativitatea de a oferi acele zile de concediu rămase, asta indiferent de numărul lor, într-o perioadă de 18 luni „începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual”.
În plus, și compensarea acestor zile libere este o opțiune pentru angajați și angajatori, însă nu în orice circumstanțe, ci doar „în cazul încetării contractului individual de muncă”.
Zile de concediu mai puține
- când angajații lipsesc nemotivat de la muncă;
- când se află în concediu fără plată.
În această ordine de idei, angajaților li se reduc zilele de concediu de odihnă. Mai apoi, Codul Muncii menționează faptul că zilele de concediu nu au posibilitatea de a fi afectate de câteva situații excepționale. Așa cum arată legea, „La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă, cele aferente concediului de maternitate, concediului paternal, concediului de risc maternal, concediului pentru îngrijirea copilului bolnav, concediului de îngrijitor și perioada absentei de la locul de muncă în condițiile art. 152 se consideră perioade de activitate prestată”.
Codul Muncii și zilele de concediu suplimentare
În Codul Muncii din România se mai notează că există și condiții pentru zilele de concediu suplimentare. Astfel, potrivit art. 147 privind concediul de odihnă suplimentar pentru situații speciale, avem următoarele date:
„(1) Salariații care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap și tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare.
(2) Numărul de zile lucrătoare aferent concediului de odihnă suplimentar pentru categoriile de salariați prevăzute la alin. (1) se stabilește prin contractul colectiv de muncă aplicabil și va fi de cel puțin 3 zile lucrătoare”, citează romaniatv.net.
