Sistemele de rachete tactice Iskander și sistemele de apărare antiaeriană S-400 pe care Rusia le-a amplasat în Belarus sunt pe deplin pregătite să își îndeplinească sarcinile prevăzute, a declarat duminică un oficial de rang înalt din cadrul Ministerului belarus al Apărării.
„Militarii noștri, echipajele și-au finalizat pe deplin pregătirea în centrele comune de pregătire de luptă ale forțelor armate ale Federației Ruse și ale Republicii Belarus„, a declarat Leonid Kasinski, șeful Direcției principale de ideologie din cadrul ministerului, într-un videoclip postat pe aplicația de mesagerie Telegram.
Armele sunt pregătite de luptă
„Aceste tipuri de arme (sistemele Iskander și S-400) se află astăzi la datorie de luptă și sunt pe deplin pregătite să îndeplinească sarcinile destinate scopului lor.”
Nu este clar câte dintre sistemele Iskander, care sunt capabile să transporte arme nucleare, au fost desfășurate în Belarus după ce președintele rus Vladimir Putin a declarat în iunie că Moscova va furniza Minskului aceste sisteme și sistemele de apărare aeriană.
Rusia încearcă să o introducă pe Belarus în războiul din Ucraina
Vestea vine în contextul în care Moscova exercită presiuni tot mai mari asupra Minskului pentru a ajuta invazia sa în Ucraina, aflată acum în a 10-a lună și fără niciun final la orizont.
Forțele rusești au folosit Belarusul ca rampă de lansare pentru atacul lor eșuat asupra capitalei ucrainene, Kiev, în februarie, iar în ultimele luni s-a înregistrat o intensificare a activităților militare rusești și belaruse.
Rachetele din Belarus pot transporta arme nucleare
Iskander-M, un sistem mobil de rachete ghidate cu nume de cod „SS-26 Stone” de către NATO, a înlocuit rachetele sovietice „Scud”. Cele două rachete ghidate ale sale au o rază de acțiune de până la 500 km (300 de mile) și pot transporta focoase convenționale sau nucleare.
Această rază de acțiune ajunge până la vecinii Belarusului: Ucraina și Polonia, membră NATO, care are relații foarte tensionate cu Minskul.
Sistemul S-400 este un sistem rusesc mobil de interceptare a rachetelor sol-aer (SAM), capabil să angajeze avioane, UAV-uri, rachete de croazieră și are o capacitate de apărare împotriva rachetelor balistice terminale.
Kasinsky a mai spus că avioanele militare ale țării au fost transformate pentru a transporta „muniție specială de aviație”, potrivit Reuters.
Cum a ajuns Belarus să ia partea Rusiei
Relația dintre Ucraina și Belarus este complexă și a trecut prin diverse perioade de cooperare și tensiune. Cu toate că ambele țări au fost parte a URSS și au împărțit aceeași monedă și aceeași economie până în 1991, când s-au declarat independenți după prăbușirea Uniunii Sovietice, relațiile dintre Ucraina și Belarus au fost tensionate în ultimii ani, în special după o serie de conflicte politice și economice.
În 2014, Ucraina a întrerupt relațiile comerciale cu Belarus după ce a descoperit că Minskul a exportat către Ucraina produse subprețuite, ceea ce a afectat industria ucraineană. De asemenea, relațiile au fost tensionate după ce Belarus a refuzat să recunoască anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, în timp ce Ucraina a condamnat această acțiune.
Belarus a luat partea Rusiei în conflictul cu Ucraina din mai multe motive. În general, Belarusul depinde în mare măsură de Rusia pentru energie și resursele sale de export, iar Rusia este principalul său partener comercial. De asemenea, cele două țări au o înțelegere strategică în domeniul apărării, lucru evidențiat în special în prezent, cum o dovedește și recenta acțiune a Moscovei de a trimite sistemele anti aeriene în fosta țară sovietică.
