Educația în România 2023. Cu ce probleme se confruntă școlile la nivel național? Ce soluții eficiente și rapide există pentru probleme care trenează de ani de zile și care ajung să pună în pericol siguranța copiilor?
Dar mai ales cum arată munca pentru a reda speranța elevilor, părinților și profesorilor care își doresc un viitor mai bun în sistemul de învățământ, Raluca Jianu, CEO al organizației Narada, detaliază într-un interviu pentru Infofinanciar.ro.
De asemenea, dincolo de poveștile emoționante de viață, care includ și performanțe școlare remarcabile în locuri încremenite în timp și în sărăcie, Raluca Jianu vorbește și despre rezultatele obținute în timp record, cu rezolvarea a sute de alerte listate de școli cu astfel de probleme, prin platforma HartaEdu.ro. Sau prin campania care se desfășoară în această perioadă, „Împreună pentru școala noastră”, prin care, cu sprijinul comunităților, al mediului de business și al celor care doresc să se implice și să doneze 5 euro pe lună, 60 de școli au șansa să rezolve probleme de infrastructură și digitalizare pentru a oferi un mediu mai sigur și modern pentru 30 de mii de elevi
Cum arată, în prezent, educația în România, pe teren?
Pe teren, educația din România am putea spune că arată ca în statistici, însă se mai adaugă un factor esențial: emoția din ochii copiilor și nevoia lor de a avea curajul să viseze oricât de mare. Ca să-ți spun cum arată educația din teren, îmi vin în minte super multe povești de copii și profesori, povești despre care aș îndrăzni să spun că sunt motorul ce ne dă energie în fiecare zi, fiecăruia dintre noi, naradienii.
Educația din teren înseamnă povestea învățătorului de la Giurgița care parcurge zilnic 100 de kilometri pe zi pentru a le preda elevilor săi și care, din pasiune, a făcut echipă de oină la școală și a adus medalii de aur și titluri de campioni copiilor săi.
Educația din teren mai înseamnă și Ștefan, un băiat exemplar din Sălcioara, cel mai bun elev din clasa lui, ce se roagă de părinții săi să meargă la muncă, astfel încât să-și poată permite să-i plătească abonamentul de transport pentru a putea merge la liceu.
La fel de bine educația din teren înseamnă un liceu din Satu Mare unde profesorii și elevii fac activități extracuriculare, au un laborator de robotică, caută finanțări și participă la toate competițiile internaționale, de unde se întorc cu premii importante.
Toate acestea sunt povești întâlnite numai în ultimele luni ale muncii noastre, dar fiecare dintre ele ne dă satisfacție, energie și curajul de a ne dori să visăm și mai mare, la fel cum îi îndemnăm pe toți copiii cu care intrăm în contact.
De ce a fost nevoie de un proiect ca HartaEdu.ro? Care au fost obiectivele cu care a început acest proiect?
HartaEdu aș spune că a fost doar tehnologia ce ne-a permis să facem ceea ce începusem cum multă vreme înainte: să scoatem la suprafață nevoile din școli și să conectăm comunitățile, mediul de business și oamenii de bine pentru a pune umărul și a se implica în educație. Obiectivul principal a fost și rămâne și azi: asigurarea unei educații de calitate și încrederea copiilor că pot să-și construiască viitorul pe care îl visează și pe care, cu siguranță, îl merită.
Care este mecanismul prin care aceste alerte se rezolvă? Cât contribuie Narada, comunitățile, mediul privat și statul?
Orice persoană din jurul școlii, fie că e profesor, director, bibliotecar sau chiar părinte, poate sesiza nevoia școlii și poate înscrie alerta pe platformă. Sistemul este foarte intuitiv și ușor de accesat, astfel că în câteva minute, alerta poate fi vizibilă. Ulterior, Narada mobilizează comunitățile din mediul privat, iar societatea civilă și de multe ori chiar și autoritățile locale, sunt mobilizate prin intermediul platformei. Sunt situații în care comunitățile, autoritățile locale sau alte ONG-uri rezolvă alerta independent de Narada, lucru care ne bucură extrem de tare, dorindu-ne să ajungem la un procent cât mai mare de alerte care se autorezolvă. Cât privește modul de rezolvare al Narada, am creat Fondul pentru investiții în educație la care contribuie companii de renume precum Inditex, BRD Asigurări de viață, Bergerat Monnoyeur sau Impetum Group (ca să dau numai câteva exemple), din care investim în rezolvarea alertelor, asigurându-ne în același timp că obiectivul final al binelui copiilor este în prim plan.
Una dintre primele alerte rezolvate pe HartaEdu.ro a fost cea a școlii din Progresu, județul Călărași. După ce am investit aici în renovarea a patru clase, autoritățile locale s-au simțit inspirate și au investit în renovarea laboratorului de informatică, a holurilor școlii, în achiziționarea unei centrale termice și în construirea unui teren de sport. În felul acesta aș putea spune că în multe cazuri e suficientă afișarea nevoii și preluarea inițiativei, după care toată comunitatea din jurul școlii depune toate eforturile pentru copii.
Ce a reușit să creeze Harta Edu.ro, în termeni de cifre, în acești doi ani?
Cred că primul lucru pe care l-a reușit a fost să arate că se poate.
Am tot auzit profesori și directori din școlile în care am intervenit spunând: „Nu credeam că se poate”. Ba da, se poate și se poate repede și asta am încercat să arătăm în tot acest timp.
Pe de altă parte, dacă vorbim de cifre, în doar doi ani de la lansare, pe HartaEdu au fost înscrise aproape 1500 de alerte, dintre care 461 au fost rezolvate cu sprijinul partenerilor Narada, al comunităților locale și al altor organizații ONG. Sub sloganul #EokSaFacemNoi, cu ajutorul donațiilor investite în educație care s-au ridicat la peste 1 milion de euro, am reușit să rescriem poveștile a peste 60 de mii de elevi.
Dar, dincolo de aceste cifre, cred că sunt foarte importante lucrurile cu care am rămas. Adeseori, îți spun sincer, mă simt norocoasă că am ocazia să văd și să cunosc zi de zi atâția copii, profesori minunați, oameni ce simt alături de noi și vin umăr la umăr cu noi ca să facem lucrurile să se întâmple. Am învățat o mulțime de lucruri de la foarte mulți profesori, dar mai ales de la copii, ei fiind simbolul suprem al rezilienței.
Cum s-a schimbat viața copiilor implicați în alertele din HartaEdu.ro în doi ani? Aveți câteva exemple concrete?
Cred că cel mai mare impact asupra copiilor este faptul că în urma intervențiilor noastre se vede o ușoară scădere a abandonului școlar, acolo unde este cazul, sau se vede o îmbunătățire a rezultatelor la Evaluarea Națională. Iar acolo unde avem ocazia să petrecem mai mult timp în comunitate, cum s-a întâmplat anul acesta cu comunitatea de la Sălcioara din județul Ialomița, de exemplu, observăm cu mare bucurie o schimbare de mindset. Și o să-ți dau un exemplu. La Sălcioara am cunoscut-o pe Ana Maria, o fetiță ce s-a născut cu nanism și căreia toată viața i s-a spus că nu va putea pleca din sat, pentru că vor râde copiii de ea. Când am cunoscut-o, Ana Maria era extrem de timidă, retrasă și foarte neîncrezătoare. Am petrecut timp cu ea, am fost cu ea în câteva excursii, i-am arătat roboți industriali și cum se fabrică anumite lucruri, am implicat-o în acțiuni de voluntariat la școală, a ajutat la vopsirea băncilor. După ce am transformat total școala în care învață și când s-a așezat în sfârșit în bancă, a răsuflat ușurată și ne-a mărturisit cu multă speranță că ea vrea să se facă doctoriță.
Un alt copil este Robert, un băiețel extrem de inteligent ce s-a născut într-o familie ce nu a pus preț pe educație, dar nici pe sănătatea lui. În clasa a III-a, din cauză că era dislexic, Robert nu știa să scrie și să citească și de rușinea celorlalți, nu voia nici să încerce. A primit o tabletă și în timpul școlii online, protejat fiind de ecranul acesteia, a început încet, încet să scrie și să citească. Azi e unul dintre cei mai buni elevi din clasa lui, extrem de sociabil, cu foarte mulți prieteni și cu visuri foarte mari.
Cred că nu-mi ajunge foaia de hârtie să-ți povestesc despre fiecare copil în parte pentru că, așa cum îți spuneam toți au o poveste, care mai de care mai emoționantă și impresionantă
Cât s-a investit până acum și în ce tip de alerte?
Valoarea investițiilor a trecut de suma de 1 milion de euro, iar alertele listate la noi se împart în patru mari categorii: alerte ce țin de inovație, digitalizare, infrastructură școlară și sustenabilitate. Cea din urmă categorie este una extrem de importantă pentru noi deoarece suntem conștienți că numai o educație sustenabilă și un exemplu în acest sens ne poate aduce cât mai aproape de normele după care funcționează școlile din Europa. De aceea am încurajat mereu școlile ce doresc să fie cât mai eficiente din punct de vedere energetic sau care propun programe de educație sustenabilă pentru copii.
Care au fost cele mai frecvente probleme listate de școli, în acesti doi ani? În ce fel aceste priorități s-au schimbat până în prezent?
Dacă la început era această nevoie stringentă de tehnologie, după implicarea societății civile și a statului prin programe guvernamentale, aș tinde să spun să majoritatea școlilor au astăzi resurse. Nu toate, evident, încă avem foarte multe școli în care copiii și profesorii scriu cu creta albă pe tabla neagră, însă pare că trendul e spre tehnologizare.
În ultimii ani, cele mai multe nevoi au fost din zona infrastructurii școlare. Asta pentru că, în continuare, sistemul național de învățământ este slab finanțat și investițiile sunt extrem de puține. În continuare sunt școli cu toalete în curte, elevi care degeră iarna la ore sau școli în care instalația electrică e veche de când istoria și reprezintă un real pericol pentru elevi.
Ce soluții avem pentru a ne implica în educație?
Prima ideea ce-mi vine în minte este să ne pese, iar apoi, fie că vorbim de persoane fizice, fie de companii, soluțiile sunt multiple.
Prin formularul D177 companiile au posibilitatea să direcționeze 20% din impozitul pe profit/venit realizat anul trecut sau pot alege să ca printr-o sponsorizare să redirecționeze 20% din impozitul pe anul acesta.
Persoanele fizice pot, de asemenea să redirecționeze 3,5% din impozitul pe venit sau pot alege o donație recurentă.
Ceea ce facem noi acum, însă, e o altă formă de rezolvare a urgențelor. Am făcut un prim experiment anul trecut, în decembrie, când am ajutat 25 de școli din țară să organizeze în aceeași zi un târg școlar. Părinții, profesorii și elevii au lucrat împreună cu noi și au reușit să strângă în acea zi 100 de mii de euro. Acești bani au fost dublați de partenerii noștri și astăzi avem 25 de alerte rezolvate și 25 de școli mai sigure pentru elevi.
Prin acest mecanism am înțeles că avem oportunitatea de a le oferi directorilor și profesorilor abilitățile necesare de leadership și antreprenoriat și îi putem determina să-și dorească să găsească singuri surse de finanțare.
Iată-ne, așadar, azi în fața unei campanii de o amploare semnificativă: 60 de școli din țară ni s-au alăturat și vor să strângă bani pentru a-și finanța nevoile. Astfel le-am pus la dispoziție o platformă prin care pot strânge fonduri, le-am dat posibilitatea să lucreze cu social media și cu presa locală pentru a promova campania și i-am învățat cum să obțină bani de la companiile locale, totul culminând cu ziua de 18 decembrie când se va organiza un târg școlar. Până atunci, elevii, profesorii și părinții produc obiecte ce vor fi licitate la târg, iar comunitatea e îndemnată să doneze pe hartaedu.ro/targ/, în contul fiecărei școli pentru a strânge banii necesari rezolvării nevoilor.
Așadar, oricare dintre noi care simte că poate și vrea să se implice în educație, orice român care înțelege nevoia, înțelege că viitorul nostru depinde de educația pe care o primesc azi copiii noștri, poate intra pe hartaedu.ro/targ/ și poate face o donație de 5 euro pe lună. Ce facem cu acești bani? Anul acesta rezolvăm urgențele celorlalte școli, anul viitor vom amplifica și mai mult intervențiile și tot așa. Educația trebuie pusă pe agenda fiecărui român.
