Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), în primele opt luni din 2022, producția României de țiței a scăzut cu 133.400 de tone echivalent petrol (6,4%) faţă de aceeași perioadă a anului 2021. În total, țara noastră a produs în acest an peste 1,952 milioane de tone echivalent petrol (tep).
În privința importurilor de țiței, acestea s-au ridicat, în perioada menţionată, la 5,632 milioane tep, cantitate în creștere cu 795.700 tep (+16,5%) față de aceeași perioadă a anului trecut.
Conform estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, România va produce până la finalul anului 2022 aproximativ 3,17 milioane tep (minus 2,3% faţă de 2021) şi în 2023 la 3,095 milioane tep (minus 2,3%). Importurile vor ajunge la 7,25 milioane tep în 2022 (plus 6,4%) şi la 7,83 milioane tep în 2023 (plus 6,5%), scrie Digi24.
Ne asigurăm aproape 40% din necesarul de petrol
Potrivit Directorului Centrului pentru Energie Regenerabilă & Eficienţă Energetică, Filip Cârlea, a susținut că țara noastră îşi asigură, din resurse interne, necesarul de petrol în proporţie de aproape 40%.
„Din resurse interne, România îşi asigură necesarul de petrol în proporţie de aproape 40%, iar necesarul de gaze naturale, de import, nu sunt mai mari de 20%”, a susținut Filip Cârlea, în luna aprilie.
„Să ne asigurăm că, pe timpul verii, când preţul gazelor este relativ scăzut sau destul de scăzut, facem acele stocări în depozitele de gaze. România are nişte depozite subterane de stocare gaze naturale de câteva miliarde, spre 4 miliarde de mc. Dacă acestea s-ar umple pe timpul verii la un preţ convenabil, pe timpul iernii practic n-am avea nevoie de import. Şi aşa, importul nu depăşeşte decât în momentele foarte grele, cum a fost iarna aceasta, 20%. Restul îl avem asigurat din resurse interne”, a mai susținut acesta.
Avem potențial
De asemenea, Cârlea a subliniat că România are un potențial de creştere pe termen mediu şi lung în privința producției din sectorul energetic. Afirmația este susținută de faptul că România dispune de resurse de combustibil fosil neexploatat din Marea Neagră.
În ceea ce priveşte „sancţiunile economice aplicate Rusiei şi stoparea eminentă a fluxului acesta a energiei”, Filip Cârlea a amintit că „două state vecine, Bulgaria şi Polonia nu mai primesc gaze din Rusia”.
„Polonia are puse la punct sistemele lor, ei sunt mult mai bine aşezaţi şi organizaţi pentru că au trecut la valorificarea, exploatarea în continuare a cărbunelui în condiţii de emisii de noxe extrem de reduse. Bulgaria, mai puţin. Trebuie să ne gândim că această sistare de gaze de la Gazprom ne afectează şi pe noi. După cum cunoaşteţi, transportul de gaze către Bulgaria se făcea prin România în partea de sud – şi aceasta contribuia cu nişte sume reprezentative la bugetul României”, a mai spus directorul CEREE, potrivit energynomics.
