Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a realizat un raport pentru anul 2024. Acesta are în vizor România și mai exact sistemul de educație la nivel național. În cadrul unei lucrări de 100 de pagini, sunt abordate plusurile și minusurile la nivelul învățământului. Aceste rapoarte sunt realizate anual. Astfel, reprezintă un indicator credibil a lucrurilor bune sau mai nefericite din școlile românești.
O privire de ansamblu la nivelul sistemului de învățământ românesc aduce anumite concluzii destul de îngrijorătoare. Potrivit datelor PISA, aproape 50% dintre elevii români nu au abilitatea de a înțelege un text semiformal. De asemenea, aceștia nu au aptitudini medii la matematică.
Sistemul de educație din România
În România, 15,6% dintre elevi nu au absolvit liceul la timp. În ceea ce privește competențele și abilitățile care se învață în mod corespunzător în școlile noastre, suntem cu 20-25% sub media europeană. Aproximativ 84% din aceste rezultate sub așteptări pot fi atribuite mediului rural. Uniunea Europeană are unele dintre cele mai mari rate de abandon școlar. 22% din școlile publice au rezultate anuale slabe sau foarte slabe.
În acest context, inspectoratele și conducerile școlilor nu sunt sunt evaluate în funcție de performanțele reale la nivelul teritoriului. În schimb, toate aceste date sunt omogenizate și se iau în calcul centralizările administrative. Potrivit legii, la un interval de maximum 5 ani, ar trebui realizate inspecții generale la nivelul școlilor. Dar, în realitate, acest lucru se petrece foarte rar.
Problema inspectoratelor școlare
Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 prevede atribuții sporite pentru ARACIP. Care preia multe dintre funcțiile inspectoratelor. Dar, implicarea rămâne doar de formă.
Nu există o gestionare atentă a forței de muncă și a resurselor actuale din inspectoratele județene. Mai ales în cazul zonelor în care există o rată ridicată a abandonului școlar. Multe rămân de urmărit în ceea ce privește calitatea reală și măsurabilă a conducerii școlilor. Dincolo de pachetul educațional și de abundența de cursuri de stimulare a digitalizării în sistemul public, nu au fost implementate cursuri specifice și tematice.
Costurile per elev
Costul scăzut per elev în comparație cu alte națiuni europene este evidențiat în studiul OECD. În ceea ce privește dezvoltarea profesională continuă, există diferențe majore. Profesorii din școlile din mediul rural, în care învață peste un milion de elevi, sunt mai puțin calificați decât cei din școlile urbane. Procentul național al burselor sociale a crescut din 2020 până în 2023. Deși este încă insuficientă pentru a susține nevoile de bază ale unui elev.
Directorii școlilor din România nu sunt manageri. Aceștia au devenit furnizori de documente oficiale. Este o muncă de secretariat, care nu are alt scop anume decât acela de a spori volumul de sarcini al personalului inspectoratului. Mai multe dintre rapoartele interne ale sistemului nici măcar nu includ datele pe care școlile le trimit.
Salariile profesorilor
Evaluarea OECD constată că nu există o armonizare a calității în educația elevilor din România. indiferent de actualele grile de salarizare bazate pe vechime, grad, merit, primă de doctorat sau plata cu ora. La nivel național, salariile sunt în continuare mici, situându-se între cele din Estonia și Chile. De asemenea, se dorește ca profesorii cu experiență să devină o bază a sistemului. În instituțiile de învățământ, se dorește a fi implementat un nou grad didactic numit „profesor emerit”.
În cadrul raportului, reprezentanții OECD oferă sfaturi cu privire la sistemul educațional. Astfel, măsurile propuse vin după modelul de educație al altor state, precum Norvegia, Austria, Franța și Finlanda. Dar, va fi greu de implementat schimbări atât de mari într-un sistem tradițional ca cel din România, conform Hotnews .
