România ar putea pierde o sumă exorbitantă de 1,4 miliarde de euro în cazul în care nu îndeplinește două reforme importante. Aceasta a fost declarația ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș (PNL). Acesta a oferit, însă, asigurări, că guvernul va lua măsurile cerute de Comisia Europeană.
În luna decembrie a anului 2022, România a transmis cererea de plată numărul 2, iar acum Comisia Europeană analizează îndeplinirea unor reforme pentru a oferi țării tranșa conexă de 3,22 miliarde de euro, din care 420 de milioane de euro este partea de prefinanțare primită deja de România la începutul programului, iar 2,8 miliarde de euro bani noi care ar trebui să intre în țară. Din suma de 2,8 miliarde de euro, mai mult de 1,8 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile și circa 1 miliard de euro reprezintă împrumuturi cu dobândă mică.
Nu se vor elimina pensiile speciale
Marcel Boloș pretinde că Guvernul nu va elimina pensiile speciale.
„Nu s-a pus problema să nu mai existe pensii speciale. S-a pus problema ca aceste pensii speciale să fie aliniate la principiul contributivității. (…) Să nu uităm că ele au și componentă de contribuție bugetară, care sunt transferurile din bugetul de stat și din momentul de față 50% din bani sunt transferați din bugetul de stat pentru suportarea cheltuielilor speciale. Din acest punct de vedere jalonul nu precizează foarte clar aceste categorii de beneficiari trebuie să fie obiectul reglementării legii pensiilor speciale, însă precizează cele mai dure condiții – de sustenabilitate și contributivitate. Și aici va trebui să fim foarte atenți la formă… Jalonul nu prevede nimic la componenta contribuției bugetare și din această perspectivă avem și problema, spre exemplu, a personalului militar, deoarece la ei partea de contribuții la asigurările sociale nu a fost niciodată, ei au primit solde sau indemnizații, cum se cheamă, din perspectiva salariului și de aceea, aici, în anumite situații principiul contributivității trebuie adaptat la specificul pe care l-au avut aceste pensii speciale sau salariile și soldele, indemnizațiile care s-au acordat de-a lungul timpului… Să mai avem puțină răbdare să avem forma care poate să fie obiectul validării și atunci vom vedea ce tipuri de măsuri trebuie luate”, a explicat ministrul Marcel Boloș.
În ceea ce privește Programul pentru Digitalizarea IMM, aflat în sesiune de depunere a proiectelor, și la alte finanțări PNRR pentru antreprenori, ministrul fondurilor europene a asigurat faptul că firmele nu vor fi afectate de eventuale blocaje în plățile PNRR.
„Avem bani suficienți, să nu uităm că noi suntem cu 6,3 miliarde de euro în cont, astăzi, pentru PNRR. Dacă închidem și cererea de plată numărul 2, mai intră 2,6 miliarde de euro, deci o să ajungem în jur de 9 miliarde de euro. Deci nu problema banilor o avem acum, ci problema implementării proiectelor, mai ales a celor care vin din zona de infrastructură, care sunt cele mai grele și mai relevante inclusiv pentru dezvoltarea României pe termen lung”, a adăugat Marcel Boloș, preluat din startupcafe.ro.
Posibilele pierderi
Dacă guvernanții ratează reformele legate de Legea decarbonizării economiei și Legea avertizorului de integritate, pentru cererea de plată cu nr. 2, România riscă să piardă 1,4 miliarde de euro din tranșă, plus partea aferentă de prefinanțare, care înseamnă încă aproximativ 0,2 miliarde de euro.
„Prima și cea mai importantă este Legea decarbonizării, este un pilon fundamental pentru PNRR. A doua este Legea avertizorilor de integritate. Dau un exemplu, în premieră, dacă cele două reforme nu le facem, ne costă 1,4 miliarde de euro. Plus se mai scade prefinanțarea. Dar nu se va întâmpla acest lucru, pentru că eu cred că Guvernul României, interesat fiind de accesarea integrală a banilor, va aproba deciziile necesare”, a declarat Marcel Boloș, într-un interviu.
El a garantat că Guvernul va închide aceste dosare săptămâna următoare, pentru a primi tranșa aferentă cererii de plată nr. 2 în totalitate.
„La fiecare cerere de plată ni se prevede Prohodul și ne naștem și murim, pentru că fiecare ne descântă și ne cântă de fiecare dată, dar eu rămân consecvent cu regulile pe care le am. Cererea de plată numărul 2, în săptămâna următoare vom închide ultimele decizii grele. Din păcate, așa suntem noi obișnuiți, să avem deciziile grele luate poate uneori chiar având aceste constrângeri de natură financiară, dar o să vedeți că și cererea de plată 3 va fi la fel prohodită de către cei care ne descântă de fiecare dată, dar este important ca banii să vină pentru investiții, dar și reformele mari ale României, fără de care nu scăpăm. PNRR-ul nu este nici la stânga, nici la dreapta, este fix cum scrie în decizia de implementare a PNRR, dacă vrem banii. Dacă nu, avem posibilitatea să avem aceste plăți parțiale”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Boloș a mai anunțat că România are nevoie de aceste tranșe PNRR pentru a-și plăti investițiile deja contractate prin planul de îndreptare din criza COVID. De asemenea, Ministerul Energiei, condus de Virgil Popescu (PNL) și Ministerul Justiției, condus de Cătălin Predoiu (PNL) trebuie să rezolve cele două dosare pentru cererea de plată 2. În același timp, Guvernul și-a stabilit ca România să trimită și cererea de plată numărul 3, pentru o tranșă PNRR de 3,1 miliarde de euro în total, până la finalul lui iunie. Aceasta are una dintre condiții reforma pensiilor speciale.
