Kelemen Hunor, liderul UDMR, și-a exprimat recent nemulțumirea față de felul în care statul român și-a asumat tăierea pensiilor speciale pentru a obține banii din PNRR. Acesta consideră că retragere a pensiilor de serviciu ar trebui făcută etapizat, deoarece există mai multe dificultăți.
De asemenea, omul politic a spus că alți colegi ai săi din coaliția de guvernare aveau senzația că acest proces va fi ușor. Ei au ignorat propunerile lui Kelemen Hunor de a dezbate pensiile de serviciu în 2021 și 2022, iar acum, conform declarațiilor politicianului maghiar, trebuie arse niște etape.
„În 2021 am propus prima dată, după aceea în 2022, o dezbatere despre aceste pensii, zic eu de serviciu, nu speciale. Ideea era următoarea: cei care se află în serviciul public, pentru o anumită perioadă, dincolo de contributivitate, să primească sau nu câteva puncte în plus, cum se întâmplă în Europa, peste tot. Şi dacă am fi ajuns la concluzia că da, trebuie, dincolo de contributivitate, să primească câteva puncte, atunci trebuia să stabilim care sunt acele categorii şi care este marja, de unde şi până unde. Nu am făcut această dezbatere, am început, dar a murit acea dezbatere şi am ajuns într-un impas total zic eu, în acest moment (…) Ne-am trezit cu asumarea în PNRR pe pensiile de serviciu şi cu un blocaj, fiindcă cei de la Comisie cer 45 la sută să fie maximum din salariu pentru pensie, magistraţii vor 85 la sută, militarii nu ştiu dacă ar accepta 45. Acum suntem într-o situaţie în care, dacă nu facem această reformă, vom pierde nişte bani, 700 milioane, care e foarte mult. Şi alte state membre au renunţat la anumite reforme”, a declarat acesta.
Guvernul, între ciocan și nicovală
Astfel, Kelemen Hunor consideră că anumite instituții și facțiuni vor fi nemulțumite de felul în care această reformă se desfășoară. În vreme ce magistrații și militarii, care sunt în mod desebit vizați de pensiile speciale, ar prefera un compromis, Comisia Europeană ne poate opri până la 700 de milioane de euro din Planul de Redresare și Reziliență dacă nu este atins jalonul pe care l-a propus.
Întrebat de ce Guvernul și-a asumat această măsură, liderul UDMR a spus că unii dintre colegii săi au subestimat dificultatea reformei, chiar dacă el individual nu a făcut-o. „Asta e o altă întrebare. Fiindcă au promis, eu nu am promis niciodată, au promis alţii. Au promis în campanie că taie pensiile speciale şi au gândit că mergând pe PNRR cu această asumare, va fi mult mai uşor. Uite că nu este foarte uşor”, a mai declarat omul politic, după cum titrează news.ro.
„Trebuie găsită o soluție”
Chiar dacă Hunor a menționat state europene care au renunțat la anumite reforme, el consideră că această variantă nu este posibilă și pentru România, întrucât e vorba de o sumă importantă și de o schimbare care a fost promisă.
Din punctul meu de vedere trebuie găsite soluţiile echitabile pentru societate. Adică cei care sunt în serviciul public şi au o grămadă de interdicţii, incompatibilităţi, dacă au stat 20 de ani, 10 ani, 30 de ani în serviciul public, pe lângă contributivitate tu poţi să dai un punct în plus. Asta înseamnă că primeşte cu 10 la sută mai mult decât ar fi pe contributivitate (…) Baza trebuie să fie contributivitatea, apoi nu poate să fie mai mare pensia decât salariul fiindcă la magistraţi şi la câţiva poliţişti care erau şi poliţişti judiciari care primesc o pensie mai mare, într-adevăr primesc o pensie mai mare decât era salariul, ceea ce este inacceptabil. Şi mai e o chestiune, vârsta de pensionare. Cum să fiu eu de acord ca un magistrat la 50 de ani să iasă la pensie, indiferent dacă e procuror sau judecător. Când are experienţa cea mai bună necesară, are forţa necesară şi societatea are nevoie de el, pleacă la pensie”,
Din punctul meu de vedere nu avem voie să pierdem banii şi nu avem voie să nu facem ceea ce au promis alţii. Trebuie găsită o soluţie. Trebuie să stai la masă cu magistraţii, trebuie să înţeleagă şi ei anumite chestiuni. Trebuie să faci etapizat toată trecerea asta, dar aşa cum este nu merge”.
